de Raluca Grințescu
August, numit în popor Gustar, Gustea, Secerar sau Măsălar, are în cursul său o seamă de sărbători pastorale, însoţite de un întreg alai de obiceiuri şi superstiţii. El începe cu două săptămâni de post, Postul Adormirii Maicii Domnului, care se socoteşte a fi tot atât de mare ca Postul de dinaintea Paştelui, din care se zice că este chiar rupt. Se spune că Postul Paştelui ţinea nouă săptămâni, dar oamenii intrau în primăvară prea slăbiţi şi, de aceea, s-au rupt două săptămâni din el şi s-au pus înaintea Sântă-Măriei Mari, când e belşug de legume şi zarzavaturi.
Acum se gustă strugurii
Luna august, numită aşa după numele primului împărat roman, Augustus Octavian Caesar, este a şasea în calendarul român, cu început de an la 1 martie, şi a opta în calendarele iulian şi gregorian, cu început de an la 1 ianuarie. În calendarul nostru popular e cunoscută sub denumirea de Gustar, fiindcă acum se gustă strugurii, dar şi alte fructe şi legume specifice acestei perioade. Pentru creştinii ortodocşi, luna august începe cu Postul Sfintei Maria Mare. Tradiţia spune că persoanelor care ţin Postul Maicii Domnului cu credinţă în suflet, rugându-se neîncetat şi respectându-i întocmai restricţiile, li se pot îndeplini toate cerinţele. Tot în această perioadă, oamenii uniţi în credinţă merg să se roage şi să se închine la mănăstirile cu hramul Adormirii Maicii Domnului.
Mierea de albine capătă proprietăți miraculoase de vindecare
În calendarul popular, prima zi din august mai este cunoscută şi sub denumirea de Macoveiul Ursului, Ziua Ursului sau Împuiatul Urşilor, denumiri care pomenesc despre nişte sărbători vechi, precreştine, care coincideau cu începerea perioadei de împerechere a urşilor. Tot astăzi, marii culegători de plante medicinale duc plantele la biserică pentru a le sfinţi. La sate, oamenii îşi stropesc cu agheasmă grădinile, livezile şi gospodăriile, pentru noroc de recoltă bună şi pentru a le feri de răul urşilor. Ziua de 1 august mai este cunoscută și sub denumirea de Macaveiul stupilor, deoarece este ultima oară când se mai poate lua miere din stupi. Se crede că, în această zi, mierea de albine capătă proprietăți miraculoase de vindecare. Sătenii mănâncă miere și turte calde, beau vin îndulcit cu miere și fac lumânări din ceară de la Macavei, pe care le păstrează peste an, pentru a le arde când simt că primejdia-i aproape.
De Preobrajenie, toți oamenii certați trebuie să se împace
La 6 august, are loc şi sărbătoarea populară denumită Obrejenia sau Preobrajenia, a schimbării veșmintelor şi despărţirea de vară. Tradiţia populară spune că acum natura începe să-şi schimbe veșmântul şi, încet, încet, se pregăteşte de toamnă. Păsările migratoare se pregătesc şi ele de plecare, iar gâzele şi târâtoarele încep să intre în pământ, la adăpost de vremea rece. La această sărbătoare, se spune că toţi oamenii au obligaţia de a se împăca unii cu alţii dacă au fost certaţi. Berzele pleacă spre ţări mai calde; oamenii nu trebuie să plece acum în călătorie, pentru că, se spune, vor rătăci drumul de întoarcere. De Preobrajenie se duc strugurii la biserică pentru a fi sfinţiţi; tot acum se culeg şi ultimele plante de leac. Superstiţia spune că, dacă în perioada Postului Adormirii Maicii Domnului, când cade Preobrajenia, plouă mult, înseamnă că iarna ce urmează va fi bogată în ninsori, iar cine se roagă în această zi să scape de o patimă (beţie, tutun) sigur va fi vindecat.
Femeile care poartă prunci vor avea naştere uşoară
Se mai spune că cine mănâncă struguri înainte de 6 august, deci „nesfințiți”, dar şi perje (prune) îşi afurisește maţele, deoarece acestea trebuiau să fie mai întâi „citite” la biserică, şi abia apoi să fie mâncate. Se mai spune că dacă fetele se spală în ajunul acestei sărbători, aşa cum nu mai creşte iarba, aşa n-o să le mai crească coadele (cosițele). Despre oamenii care nu-şi vedeau umbra capului la răsăritul soarelui, în dimineaţa zilei de Preobrajenie, se spunea că vor muri până la sfârşitul anului. Copiii proboziţi (certaţi) în ziua de 6 august, se spune că vor fi mustraţi tot anul. Cei care nu ţin Preobrajenia vor fi uscaţi şi gălbejiţi, ca florile ce încep să se ofilească din această zi. Nu e bine să te mai scalzi în apele repezi de munte, căci apele se răcesc, iar cerbii vin şi le spurcă. Cine spală rufe de Preobrajenie va fi năpădit de păduchi şi ploşniţe. Femeile care poartă prunci, de vor ţine această zi, vor avea naştere uşoară. Şi, în sfârşit, se crede că aceasta este una dintre acele zile sfinte în care se deschid Cerurile, iar cei aleşi de Dumnezeu pot vedea Porţile Raiului.
Dacă înfloresc trandafirii, toamna va fi lungă
15 august este sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, una dintre cele mai importante sărbători religioase. Şi sărbătoarea marinarilor. Ajunul acestei sărbători se numeşte Cercurile Sfintei Marii, pentru că, în această seară, se adunau oamenii în cerc şi povesteau despre minunile înfăptuite de Sfânta Maria. Iar vracii susţin că acum Fecioara le transmite descântece de vindecare. În ziua de Sfânta Maria se aduc ofrande de fructe, se fac rugăciuni pentru apărarea de hoţi şi prinderea acestora, pentru sănătate şi prosperitate. După slujbă se sfinţesc mormintele. Fetele mari îşi fac de dragoste, punându-şi în sâni o buruiană numită năvalnic, pentru a atrage peţitori. Se spune că, dacă în această zi înfloresc trandafirii, va fi toamna lungă.
Măturile capătă puteri magice
O altă mare sărbătoare a lunii august este Tăierea Capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul sau Sărbătoarea de Toamnă a Sfântului Ioan Botezătorul - 29 august. În trecut, în această zi, credincioşii mâncau doar struguri şi cei care voiau să li se ierte un mare păcat, cum ar fi crima, violul, începeau un post greu pe care îl ţineau până la Ziua Crucii, perioadă în care mâncau doar o turtă pe zi din mălai sau din făină de grâu, făcută de postiitor. Acest post se poate face şi pentru alţii. La biserică se aduc ofrande şi se dau de pomană mere, pere şi castraveţi. Le este interzis credincioşilor să taie cu cuţitul, pentru că acest gest aminteşte de modul cum a fost omorât Sfântul Ioan Botezătorul, excepţie făcând femeile gravide. Se crede că, în această zi, măturile capătă puteri magice, de aceea ele nu pot fi folosite.