Potrivit unui astronom australian care a calculat data naşterii lui Iisus în funcţie de steaua ce i-a călăuzit pe cei trei magi către Mântuitor, Crăciunul ar trebui să fie de fapt sărbătorit în luna iunie. Această teorie nu este singura, ea se alătură unui şir îndelung de presupuneri bazate pe astronomie.
Venus şi Jupiter arătau ca o singură stea
Astronomul australian Dave Renke a folosit un program complex pentru a poziţiona toate corpurile cereşti exact aşa cum ar fi apărut ele pe cer, deasupra Bethleemului, acum 2.000 de ani. Potrivit cercetărilor, steaua puternică ce s-a ivit deasupra acestui oraş acum două milenii arată că data naşterii lui Hristos ar fi fost 17 iunie, şi nu 25 decembrie.
Steaua de Crăciun ar fi fost de fapt o conjuncţie a planetelor Venus şi Jupiter, care erau atât de apropiate în momentul respectiv, încât ar fi strălucit neobişnuit de puternic şi ar fi arătat ca o singură stea. Renke a susţinut că acest eveniment spectacular a fost interpretat de cei trei magi ca fiind un semn pe care îl aşteptau şi că „steaua” i-a călăuzit până la Mântuitor. Astronomul a folosit Evanghelia după Matei ca punct de referinţă în cercetările sale.
Cea mai credibilă explicaţie
Acum există programe sofisticate pe calculator, ce pot să redea exact felul în care arăta harta stelară acum câteva mii de ani. „Cu doi ani înainte de data pe care o considerăm acum naşterea lui Hristos, Venus şi Jupiter au fost foarte aproape una de alta şi apăreau ca o singură stea ce strălucea puternic. Nu ştim exact dacă aceasta ar fi fost steaua care a răsărit magilor, însă este cea mai credibilă explicaţie de până acum”, a declarat Renke. El consideră că decembrie este o dată arbitrară, unanim acceptată, însă nu înseamnă că atunci s-a născut Hristos.
Alte teorii referitoare la steaua care i-a călăuzit pe magi sunt acelea a existenţei unei supernove sau a unei comete.
Daniela Purgaru
