Mozaic

Doru Pârv: „Anul 2010 va fi trist pentru România”

de Claudia Stan

Criză financiară, calamităţi naturale, viruşi fabricaţi... Acestea sunt doar o parte dintre problemele cu care ne-am confruntat în 2009. Din păcate, mulţi se tem că anul acesta va fi cu mult mai negru! Încotro se va îndrepta lumea? Când se vor sfârşi toate aceste aspecte negative care ne-au invadat vieţile? Doru Pârv, cel care a fost înzestrat de la Dumnezeu cu harul clarviziunii, ne va răspunde la câteva întrebări legate de evenimentele ce ne aşteaptă de acum înainte.

Deschide uşa, creştine, şi lasă Lumina să îţi intre în casă şi în suflet!

de Redacţia Taifasuri

Timpul se grăbeşte să încheie anul bătrân şi obosit pentru a da naştere altuia nou, viguros şi primenit în straie poleite. E vremea minunilor, a împăcării şi a căldurii sufleteşti, în care relele se dau la o parte şi sunt uitate. Sărbătoarea Naşterii Domnului ne aduce mai aproape de case, de părinţi, de bunici, de oamenii dragi, în jurul bradului cu miros de cetină, şi ne reuneşte la mese cu bucate aburinde. Omătul proaspăt, colindătorii care cântă la „fereşti”, vinul fiert cu scorţişoară şi lemnul trosnind în sobe... sunt imagini care ne-au însoţit în iernile copilăriei. Dragii noştri, haideţi să ne amintim de adevăratele valori şi să întâmpinăm Naşterea Pruncului Iisus cu sufletul deschis! Să reînviem vechile tradiţii româneşti din satele străbune, să fim din nou copii şi să aducem la lumină, din cufărul ascuns al inimii, puritatea şi seninătatea din primii ani de viaţă. Fie ca Moş Crăciun să ajungă la fiecare dintre voi şi să vă aşeze sub brad darul pe care vi-l doriţi, iar Steaua care i-a călăuzit pe cei trei magi să vă aducă Lumina în casă şi în suflet! Vă dorim un Crăciun fericit şi un An Nou plin de realizări!

Povestea Fulgului de nea

de Claudia Stan

A fost odată, în Ţinutul Zăpezilor din Împărăţia Cerurilor, Prinţul fulgilor de nea, care trăia într-un maiestuos palat de gheaţă. În fiecare iarnă, tânărul privea cu tristeţe veselia copiilor de pe Pământ şi dansul zglobiu al celorlalţi fulgi de zăpadă, după care ar fi vrut să zboare şi el... Dar nu se cuvenea, pentru că trebuia să aibă grijă de supuşii săi... Într-o bună zi, nefericitul prinţ îi ceru lui Dumnezeu să îi îngăduie să guste fericirea de a pluti spre Pământ, purtat de adierea vântului rece, chiar dacă pentru asta va renunţa la viaţa veşnică.

Moş Crăciun a fost primul creştin

de Claudia Stan

Se spune că pe vremea Împăratului Irod s-a dat ordin ca fiecare tânăr să se ducă în satul natal şi să se înscrie pe liste pentru a fi luat la oaste. Iosif, logodnicul Fecioarei Maria, a plecat şi el către Vifleem, oraşul său natal, pentru a respecta orânduirea împăratului.

Inventat de o companie de băuturi răcoritoare

de Cristina Tache

Cine nu îl ştie pe Moş Crăciun? Bătrânelul cu plete dalbe este cunoscut în întreaga lume, de la mic la mare, dar nimeni nu l-a văzut vreodată în timp ce punea cadourile sub brad. Imaginea Moşului, aşa cum îl ştim cu toţii astăzi, îmbrăcat în haine roşii şi cu barbă albă, a fost conturată în urmă cu peste 70 de ani. În 1931, Moş Crăciun a primit o nouă alură printr-o campanie publicitară, desfăşurată de o companie de băuturi răcoritoare. Desenatorul Haddon Sundblom i-a atribuit lui Moş Crăciun o burtă durdulie, un aer jovial, costumul său roşu şi o atitudine tolerantă. În următorii 35 de ani, fabrica de băuturi a difuzat aceste portrete ale lui Moş Crăciun în diverse publicaţii. Compania încă mai foloseşte această imagine a Moşului în spoturile publicitare pentru Sărbătorile de Iarnă. Figura sa a fost inspirată de aceea a lui Moş Nicolae şi chiar numele său american, Santa Claus, este pronunţia engleză a numelui danez al Sfântului Nicolae: Sinter Klaas. Britanicii îi spun Father Christmas, iar francezii îl numesc Pere Noel.

Rovaniemi, cartierul general din Laponia

de Cristina Tache

În apropiere de Cercul Polar, într-un orăşel din Laponia (Finlanda), se află cel mai iubit personaj, pe care fiecare copil îl aşteaptă cu daruri la 25 decembrie. Moş Crăciun locuieşte la Rovaniemi, în nordul Finlandei de prin anii ’50. În anii ’20, el era stabilit în Munţii Korvatunturi, undeva la graniţa cu Rusia, însă 30 de ani mai târziu, Moşul a început să viziteze Cercul Polar, în apropiere de oraşul Rovaniemi. Astfel, în 1985, Moş Crăciun s-a stabilit pe aceste locuri şi şi-a construit aici propriul orăşel. Acesta include Biroul, Oficiul Poştal, dar şi Parcul lui Moş Crăciun. În orice zi a anului, oameni din întreaga lume îl vizitează pe Moşul, care ascultă dorinţele celor mici.

Rudolf, renul care a salvat Crăciunul

de Claudia Stan

Secolul al XIX-lea a fost momentul în care tradiţiile Crăciunului au început să se modernizeze. Renii, în frunte cu Rudolf, animalele ce îl ajută pe Moş Crăciun să împartă daruri, sunt o completare a obiceiurilor străvechi. Uşor, uşor au intrat în folclorul Crăciunului, devenind parte din Sărbătoarea Sfântă.

Datinile româneşti, între credinţă şi misticism

de Cristina Tache

Românii au fost dintotdeauna legaţi de datinile strămoşeşti, pe care le-au respectat cu sfinţenie la vreme de sărbătoare. În ultimii 20 de ani, influenţele Occidentului au pătruns în casele noastre, dar încă mai există locuri în ţară în care obiceiurile străvechi au fost bine conservate. Dr. Doina Işfănoni, cercetător etnolog şi director ştiinţific la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, din Bucureşti, ne-a împărtăşit câteva dintre cunoştinţele sale despre datinile ce s-au păstrat până în prezent în diverse zone geografice din România. Vă invităm să faceţi, alături de noi, o incursiune în lumea plină de simboluri şi semnificaţii ancestrale ale satului românesc în prag de sărbătoare.

Crăciunul, sărbătoarea familiei şi a tuturor celor dragi

de Cristina Tache

Crăciunul este o sărbătoare a bucuriei, a păcii şi liniştii sufleteşti. În această perioadă, oamenii se străduiesc să scoată la iveală tot ceea ce au pozitiv. Este timpul în care se uită toate supărările şi toate relele. Fiecare zonă din România marchează sărbătoarea Naşterii Domnului într-un mod specific, prin ceremoniale mai complexe sau mai puţin fastuoase, dar totdeauna încărcate de semnificaţii profunde pentru viaţa comunităţii.

Noaptea de Anul Nou, timpul marilor ritualuri de purificare

de Cristina Tache

La cumpăna dintre ani, în satele româneşti ne întâmpină o atmosferă unică, de intensă trăire emoţională. Obiceiurile tradiţionale legate de Anul Nou, transmise din generaţie în generaţie, şi aflate într-o permanentă schimbare, atât ca funcţie, cât şi ca mod de realizare, au devenit în zilele noastre adevărate spectacole grandioase, concentrând atenţia întregii comunităţi.

Legenda omului de zăpadă

de Claudia Stan

Copaci de zahăr, omăt ce scârţâie la fiecare pas şi natură învelită în manta albă… O imagine după care tânjim an de an, dar care, din păcate, devine tot mai rară pentru mulţi dintre noi. Iarna este considerată un anotimp al purităţii şi al veseliei, când râsetele cristaline ale copiilor răsună în jocuri zglobii peste tot. Zăpada a fost şi este preferata celor mici, care abia aşteaptă să se bulgărească, dar să şi construiască tăcuţi oameni de zăpadă, străjeri ai celui mai frumos şi curat anotimp. Există multe legende legate de apariţia omului de zăpadă sau „fără minte”, cum mai este numit în alte ţări, dar cert este că, deşi este de gheaţă, are o popularitate foarte mare.