de Silviu Ghering
Dincolo de propaganda turistică, mai mult sau mai puțin eficientă, România este o minune! O taină... Iar împreună vom descoperi bucuria de a respira aerul tare și curat al bogățiilor și frumuseților uitate ale acestui pământ magic, ţara noastră.
Read more: Romania frumoasade Dana Purgaru
„Oricât de bine ar fi în alte părți, România tot acasă rămâne”, spune mândru Bogdan Matei, pentru care ciclismul înseamnă a trăi în câteva luni cât alții într-o viață. Mărturie stau cele două cărți pe care le-a publicat până acum, „Europa în 80 de zile”, în care descrie ocolul a 13 țări - peste 8.500 de kilometri - în 80 de zile prin Europa, în 2014, și „Munte, vremuri, depărtări”, rezultatul unei aventuri întreprinse un an mai târziu, când buzoianul a suit din nou în șa și a făcut 4.200 de kilometri în 38 de zile, de data aceasta la înălțime, prin maiestuoșii Alpi și Balcani. Tânărul, care și-a pus în cap să vadă lumea într-un mod în care alții nici nu visează, ne-a vorbit despre aceste călătorii, dar mai ales despre poveștile de viață învățate departe de casă, pedalând dincolo de epuizare de dragul explorării, dormind sub cerul înstelat și visând cu ochii deschiși la noi aventuri cicloturistice.
Read more: Românul care a străbătut Europa în 80 de zile pe bicicletă şi a scris două cărţi despre aventurile...de Silviu Ghering
FBI. Trei inițiale cunoscute pe tot globul. Federal Bureau of Investigation. Agenție federală de investigații a crimelor. Mâna dreaptă a Departamentului de Justiție al Statelor Unite. Motto-ul său: „Fidelity, Bravery, Integrity”. „Fidelitate, Bravură, Integritate”. FBI. Cu sediul în Washington DC, cu 56 de birouri pe întregul teritoriu SUA, 423 de agenții rezidente în alte orașe, 59 de birouri internaționale. Din august 2000, FBI are un birou și în România. Pornind de la o discuție din 1949, la un pahar cu whisky, dintre legendarul „părinte” al FBI-ului, John Edgar Hoover și redactorul-șef al agenției de știri „International News Service” (INS), William Kinsey, la inițiativa celui de-al doilea, FBI a emis la 14 martie 1950, în premieră, lista celor mai căutați 10 fugari - „Ten Most Wanted Fugitives”. Realizată de agenţii speciali ai Diviziei de Investigaţii Criminale (CID) a FBI, lista a fost actualizată la fiecare zece ani. A ajuns la „numărul” 505. Dintre care 473 au fost prinși. Adică peste 93%. TAIFASURI vă prezintă în continuare pe cei 10 fugari care se află acum pe lista FBI-ului.
Read more: Lista neagră a FBI Cei mai căutaţi 10 fugari din lumede Silviu Ghering
Gina Patrichi s-a născut la 8 martie 1936 şi a ajuns în lumea teatrului încă de la 16 ani, fiind admisă în 1952 la Institutul de Teatru „I.L. Caragiale” din București, cu toate că nu își încheiase încă studiile liceale! A fost exmatriculată după trei ani din motive disciplinare și a ales să plece pe litoral, unde a lucrat ca bibliotecară la Mamaia. În ciuda exmatriculării din Institutul de Teatru, la 20 de ani a fost chemată la Galaţi, unde tocmai se înfiinţa un nou teatru, şi la 21 octombrie 1956 debuta în „Nota zero la purtare”. A jucat acolo până în 1964, când a fost invitată să se alăture colectivului Teatrului „Bulandra” din București, condus de regizorul, actorul și scenograful Liviu Ciulei. Aici și-a făcut debutul la 29 ianuarie 1964, în „Jocul de-a vacanța”. Rolurile sale nu ar încăpea într-o pagină întreagă, așa că amintim doar „vârfurile”: filmul „Pe malul stâng al Dunării albastre” (Premiul ACIN 1983), piesa „Antoniu și Cleopatra” (Premiul ATM 1988). Și memorabilele pelicule „Pădurea spânzuraților” (1964), „Nemuritorii” (1974) sau „Moromeții” (1987), precum și piesele „D-ale carnavalului” (1966), „Elisabeta I” (1974), „Azilul de noapte” (1975), „Acești nebuni fățarnici” (1970) sau „Interviu” (1976). O infimă parte din vastul său repertoriu... Pe lângă sutele de roluri de pe scenă, marele și micul ecran sau din fața microfonului (a stabilit un adevărat record cu cele peste 150 de piese jucate la teatrul radiofonic!), memorabil a rămas și modul „teatral” în care și-a cunoscut soțul. „Piesa” a început la Galați, într-o seară de septembrie, când se afla la bâlci. S-a urcat în roată și în vârtejul amețitor i-a zburat... un pantof! Care a căzut chiar lângă tânărul avocat Victor Anagnoste. Actorul Ștefan Bănică, fost coleg de facultate al Ginei și coleg de teatru, a vrut să-i recupereze pantoful, dar Victor Anagnoste a spus că vrea să i-l înapoieze personal. Actrița i-a prezentat scuze pentru incident și l-a invitat pe avocat la teatru. S-au îndrăgostit rapid și s-au căsătorit în 1959, iar în 1966 s-a născut unicul lor copil, Oana. Au fost împreună până când cancerul a răpit-o prematur pe Gina, la doar 58 de ani, la 18 martie 1994...
de Silviu Ghering
Dincolo de propaganda turistică, mai mult sau mai puțin eficientă, România este o minune! O taină... Iar împreună vom descoperi bucuria de a respira aerul tare și curat al bogățiilor și frumuseților uitate ale acestui pământ magic, ţara noastră.
Read more: Romania frumoasade Raluca Grințescu
Zona interioară a coapselor este una cu probleme pentru majoritatea femeilor. Chiar dacă nu aveți prea multe kilograme în plus, sigur v-ați dori ca acea zonă să fie mai fermă, mai tonifiată, mai ales că a venit primăvara. Iată primele exerciții care lucrează foarte bine părțile deranjante.
Read more: Picioare şi posterior sexy (II)de Gabriela Militaru
Eddie Redmayne a câștigat anul trecut un Oscar (Cel mai bun actor în rol principal pentru „The Theory Of Everything”) înainte ca publicul să știe prea bine cine este. Nu același lucru se poate spune și despre Leonardo DiCaprio! În cazul lui, cursa pentru statueta Academiei Americane de Film a început în urmă cu mai bine de două decenii, pe atunci distribuit în „Necazurile lui Gilbert Grape” și s-a încheiat abia pe 28 februarie 2016, când a fost în cele din urmă recompensat cu mult visatul premiu al Academiei Americane de Film la categoria „Cel mai bun actor într-un rol principal” pentru prestația sa din pelicula „The Revenant: Legenda lui Hugh Glass”. Este drept că unii critici de film sunt de părere că a rata Oscarul nu poate decât să ambiționeze un actor să devină din ce în ce mai bun. Sunt însă și ceilalţi care spun că o astfel de competiție se poate transforma cu timpul într-o goană care nu mai are nicio legătură cu arta punerii în scenă. Foarte târziu sau la momentul potrivit, alegeți dumneavoastră, un lucru este cert: la 41 de ani DiCaprio a primit Oscarul! Cu această ocazie haideți să trecem în revistă drumul pe care l-a parcurs fermecătorul Leo pentru a intra în posesia râvnitului trofeu. Am putea spune că întreaga sa carieră se împarte în mai multe etape, în funcție de rolurile pe care a ales să le interpreteze și de influențele regizorilor cu care a lucrat.
Read more: „Băiatul de aur“ a luat, în sfârşit, „Statueta“ Actorul american Leonardo DiCaprio s-a încoronat...de Silviu Ghering
Dramaturgul italian Carlo Goldoni s-a născut la 25 februarie 1707, la Veneţia, fiul medicului Giulio Goldoni și al soției sale Margherita. La 9 ani scria primul eseu, la 14 ani fugea de la şcoală și se alătura unei trupe de teatru ambulant. Orice încercare a tatălui de a-l deturna de la marea sa pasiune, teatrul, a fost sortită eșecului. În 1723 intră, cu chiu, cu vai, la colegiul Ghislieri din Pavia, unde cea mai mare parte a timpului de studiu și-o petrece citind comedii antice în greacă și în latină. În anul III scrie o poezie satirică la adresa domnișoarelor de familie nobilă din oraș și este exmatriculat. Obligat să părăsească Pavia, se apucă să studieze Dreptul la Udine și reușește să absolve Universitatea din Modena. A practicat avocatura la Veneţia (1731-1733) şi la Pisa (1744-1748), a avut câteva funcţii diplomatice, dar preocuparea sa de bază a fost să scrie librete de operă, dar și piese de teatru („Gondolierul venețian”, „Amalasunta”). În 1736 pleacă la Genova și se căsătorește cu Nicoletta Conio. Director de teatru în 1737, consul al Republicii Genova la Veneţia în 1739, scrie în continuare piese în care ironizează în general defectele umane și în special tarele societăţii italiene („Mincinosul”, „Slugă la doi stăpâni”, „Văduva veselă”, „Cafeneaua”, „Femeile geloase”, „Hangița”, „Bădăranii”, „Casa nouă”, „Gâlcevile din Chiogia”). În 1762 pleacă la Paris, unde se implică în politică. Predă limba italiană fiicelor Regelui Ludovic al XV-lea. În 1783 începea să-și scrie memoriile, finalizate în 1787. Rescrie pentru publicul veneţian toate piesele sale concepute în limba franceză („Ursuzul binefăcător”, „Raza de lumină”, „Morocănoșii”). A murit la 6 februarie 1793 la Paris. Goldoni a reformat comedia, înlăturând miraculosul, declamația, măștile tradiționale și punând accent pe explorarea caracterelor și psihologiei personajelor. Teatrul său se remarcă prin forța evocărilor, dinamism, vervă satirică, umor și un optimism robust. Supranumit de Voltaire „Molière al Italiei”, Goldoni a scris peste 120 de piese în italiană, în dialectul venețian și în franceză, piese care se joacă și acum pe marile scene ale lumii.
de Silviu Ghering
Dincolo de propaganda turistică, mai mult sau mai puțin eficientă, România este o minune! O taină... Iar împreună vom descoperi bucuria de a respira aerul tare și curat al bogățiilor și frumuseților uitate ale acestui pământ magic, ţara noastră.
Read more: Romania frumoasade Andreea Radu
Interpreta de muzică populară Cristina Gheorghiu iubeşte folclorul încă din copilărie şi se poate mândri până în prezent cu o carieră după care tânjesc mulţi artiști aflați la început de drum. Într-un interviu pentru „Taifasuri”, Cristina Gheorghiu ne-a dezvăluit atât parcursul său artistic, dar a vorbit şi despre celelalte pasiuni ale sale: muzica fado, astrologia și apifitoterapia...
Read more: Cristina Gheorghiu: „Am fost aproape de muzica fado, deşi nu am renunţat niciodată la folclor“de Raluca Grințescu
Zona interioară a coapselor este una cu probleme pentru majoritatea femeilor. Chiar dacă nu aveți prea multe kilograme în plus, sigur v-ați dori ca acea zonă să fie mai fermă, mai tonifiată, mai ales că se apropie primăvara. Iată primele exerciții care lucrează foarte bine părțile deranjante.
Read more: Picioare şi posterior sexy (1)