Mozaic

1001 de nopţi în magicul Bagdad

de Silviu Ghering

Cine n-a auzit măcar, dacă n-a citit, de fabuloasa lume din „1001 de nopți”? De Șeherezada cea frumoasă și vicleană, de înțeleptul și dreptul calif Harun al-Rașid, de Aladin și lampa fermecată, de Ali Baba și cei 40 de hoți sau de cele șapte călătorii ale lui Sindbad Marinarul? Magia lumii de basm care învăluie personajele amintite are ca punct originar, ca izvor, ca univers atotcuprinzător un oraș și el de basm, la propriu, nu numai la figurat: Bagdadul. Un rai pământesc plin de palate fără seamăn, îngropate în grădini luxuriante, pline de flori rare și de havuzuri cristaline, înconjurate de moschei monumentale și minarete care țâșnesc mândre spre cer, totul strălucind în aur și smaralde.

Simon Bolivar El Libertador de América hispana

de Silviu Ghering

Simon José Antonio de la Santísima Trinidad Bolívar y Ponte Palacios y Blanco s-a născut la 24 iulie 1783, în Caracas, pe atunci Noua Granada, azi Venezuela, în familia unui bogat colonel de origine spaniolă. Cunoscut mai bine ca Simon Bolivar, a fost educat în Europa, la curtea regală spaniolă și în Parisul dominat de figura impetuoasă a marelui Napoleon. A visat toată viața la eliberarea țării sale de sub tutela spaniolă și la înfiinţarea unor republici constituţionale în toată America hispanică. A purtat zeci de bătălii, a făcut și a desfăcut sute de alianțe, a trecut prin mii de situații, de la extaz la agonie și invers. A iubit pătimaș, ca un creol ce era, de două ori în viață: pe Maria Teresa Josefa Antonia Jaquina Rodriguez del Toro y Alaysa - la 19 ani se căsătoresc și la 20 de ani rămâne văduv din cauza frigurilor care i-o răpesc pe Teresa, și apoi pe Manuela Saenz, o revoluţionară înflăcărată, care avea să devină pasiunea vieții sale în 1822.

România frumoasă

de Silviu Ghering

Dincolo de propaganda turistică, mai mult sau mai puțin eficientă, România este o minune! O taină... Iar împreună vom descoperi bucuria de a respira aerul tare și curat al bogățiilor și frumuseților uitate ale acestui pământ magic, ţara noastră.

Descoperiţi o lume fascinantă a Mudras-urilor Protecţia contra extremelor meteorologice

de Mario Sorin Vasilescu

Sigur că nu uităm de respiraţie ca viaţa, dar şi ca instrument de îmbunătăţire continuă al acesteia. Doar că azi vă propunem să descoperiţi o lume fascinantă, veche de mii de ani. MUDRAS-urile!

Celebrităţile americane au făcut o modă din a primi în familia lor micuţi neajutoraţi Vedetele de la Hollywood şi copiii lor înfiaţi

de Gabriela Militaru

Uneori, norocul le poate surâde chiar și celor mai ghinioniști. Chiar dacă s-au născut în țări sărace din Asia sau din Africa sau au fost abandonați de părinți la vârste fragede, unii copii au avut norocul să întâlnească oameni cu suflete mari, care să-i înfieze și, astfel, să le schimbe complet viața. Privită cu neîncredere de unii, adopția ajută copiii pe care destinul părea să-i fi vitregit.

Doar pietrele ştiu tainele...

de Silviu Ghering

La 24 iulie 2015 se împlinesc 104 de ani de la descoperirea cetăţii incașe Machu Picchu, al cărei nume se traduce prin „piscul bătrân” în limba Quechua, vorbită de-a lungul Munților Anzi din America de Sud. Americanul Hiram Bingham III, profesor de istorie la Universitatea Yale, a descoperit citadela în anul 1911 și i-a dat numele muntelui pe care este situată, iar denumirea originală nu a fost descoperită niciodată. Machu Picchu tronează pe o culme de munte în Peru, la 450 de metri deasupra Fluviului Urubamba, afluent al Amazonului. Întregul complex se întinde pe 32.500 de hectare, însă zona construită, care cuprinde 172 de locuinţe, este concentrată pe un platou ce măsoară 530 de metri în lungime şi 200 de metri în lăţime, înconjurat de terase destinate agriculturii. Se crede că aproximativ 1.000 de oameni au locuit în acest vechi oraş incaş, construit în secolul al XV-lea.

România frumoasă

de Silviu Ghering

Paul Julius Reuter A început cu porumbei voiajori!

de Silviu Ghering

Paul Julius Reuter s-a născut la 16 noiembrie 1845. Până la acea dată se numea Israel Beer Josaphat, evreu născut în Kassel, Germania, la 21 iulie 1816. Avea, deci, 29 de ani și se convertea la creștinism în biserica germană luterană „Sf. Geirge” din Londra, la nici trei săptămâni de când se mutase în Anglia, la 29 octombrie. Odată creștinat, se întoarce la Berlin și se căsătorește după numai o săptămână cu Ida Maria Elizabeth Clementine Magnus. Fostul funcționar de bancă devine, în 1847, partener într-o editură berlineză, prin care distribuie broșuri radicale la începutul Revoluției din 1848, drept care intră în atenta supraveghere a autorităților. Este nevoit să plece la Paris, unde se angajează la agenția de știri a lui Charles-Louis Havas, viitoarea France Presse. În timp ce telegrafia se dezvolta, își înființează propria agenție de știri, Reuter’s News Agency (ajunsă prin ani la titulatura simplificată Reuters), în Aachen, Germania, și începe să transmită știri între Bruxelles și Berlin prin Aachen, folosind porumbei voiajori. Următorul pas a fost să „lege” Berlinul de Paris. Porumbeii voiajori erau mult mai rapizi decât trenul, oferindu-i lui Reuter un acces mai rapid la știrile despre Bursa din Paris. În 1851, a înlocuit porumbeii printr-o legătură directă de telegraf. Odată telegraful construit între Marea Britanie și Europa continentală, Reuter își mută sediul la Londra. Negociază cu Bursa din Londra să ofere informații despre acțiunile de pe piața din Europa continentală în schimbul celor de pe piața britanică, pe care apoi le vinde la Paris. Agenția lui Reuter își construiește o reputație excelentă în Europa, fiind printre primele care raportează știri de pe alte continente, precum asasinarea lui Abraham Lincoln (1865). În 1857 este naturalizat ca supus britanic, iar în 1871, ducele german de Saxa-Coburg Gotha i-a conferit titlul de baron, titlul confirmat ulterior de Regina Victoria cu privilegiile nobilimii din Anglia. A avut o fiică și trei fii. A murit la 25 februarie 1899, în Villa Reuter din Nisa, Franța, și a fost îngropat în cripta familiei, la Cimitirul „West Norwood” din Londra.

Balanţa vindecătoare a respiraţiei

de Mario Sorin Vasilescu

Fiindcă tot vorbeam despre căldura și răcoarea respiraţiei, vreau azi să vă propun un anume mod de a fi atenți la propria respiraţie. Deci nu se pune problema să vă modificați în vreun fel respirul. Nu-l veți forţa, nu-l veți scurta sau lungi voluntar (respiraţia se va ajusta singură în funcţie de ceea ce urmăriți în ea). Observaţi pur și simplu cum intră și iese aerul pe nări. Ce constataţi? Foarte repede veţi realiza că aerul care intră e mai răcoros, iar expirul mai călduţ. Pe măsură ce veţi continua să observaţi du-te vino-ul aerului, diferenţa se va accentua. Și ce-i cu asta?, vă veţi întreba, și pe bună dreptate. Ei bine, conştientizarea acestui joc termic poate conduce la multe efecte, unul mai neaşteptat decât celălalt.

Doctorul Jivago nu l-a salvat pe Omar Sharif...

de Silviu Ghering

Omar Sharif nu mai este! Doctor Jivago nu mai este! Din 10 iulie, omenirea este mai săracă și sigur mai tristă. Fără nicio exagerare sau beție de cuvinte. Omar Sharif a fost un actor imens, o legendă în adevăratul sens al cuvântului și va rămâne ca o mare figură a cinematografiei şi showbiz-ului mondial.

Ei au gândit pentru confortul nostru

de Silviu Ghering

Folosim zilnic o sumedenie de invenții ale înaintașilor noștri, care nouă azi ni se par firești. N-au fost însă întotdeauna așa. A trebuit să se nască o minte iscoditoare care să inventeze roata, motorul cu aburi, electricitatea, telefonul sau mașina de cusut. Taifasuri vă prezintă doi oameni fără de care viața noastră n-ar mai fi fost atât de comodă astăzi.