de Valeria Roman şi Florica Pintea
Într-o lume în care sala de fitness a devenit o modă, iar preparatele raw-vegane sunt și ele la mare căutare, ca și dietele-minune, românii continuă să dea peste cap acul cântarului. Conform unui studiu efectuat de Ponderas Academic Hospital, peste 55% din populația adultă a României se confruntă cu kilogramele în plus, în creștere cu cinci procente față de un studiu similar desfășurat în 2013 de Centrul de Ex- celență în chirurgie bariatrică.
Răspândirea obezității, constantă
Potrivit datelor analizate, mai mult de jumătate dintre românii adulţi sunt supraponderali şi obezi. Cifrele din 2017 arată că răspândirea obezităţii nu a scăzut deloc faţă de ultimii ani. Kilogramele în plus au început să apară în ultimii cinci ani pentru 40% dintre românii cu probleme de greutate, iar un sfert dintre respondenţi se confruntă cu surplusul de kilograme de peste un deceniu. Acestea sunt datele îngrijorătoare cuprinse într-un studiu care a fost realizat de IMAS Marketing și Sondaje în urmă cu doar șase luni. Pentru această cercetare au fost intervievate 1.010 persoane, cu vârste de 18 ani și peste. Eșantionul este reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia adultă a României, marja de eroare fiind de ±3,1%.
Greşeli în alimentaţie
Una dintre marile greșeli ale celor care au probleme cu greutatea este făcută atunci când aleg să mănânce o singură masă. Cei care cred că mâncând mult doar o dată pe zi își vor mări șansele de a slăbi sunt într-o mare eroare. Vorbim despre un milion de români care preferă să mănânce doar o singură masă pe zi. Alți aproximativ 400.000 de adulţi au mai mult de șase mese într-o singură zi. Micul dejun, considerat de nutriţionişti cea mai importantă masă a zilei, este omis de 35% dintre români. Aceştia își amintesc că sar de obicei peste micul dejun, însă la capitolul cină, pentru 22% din populaţie aceasta este principalul răsfăț culinar al zilei.
90% din populaţie stă la masă după ora 18:00
Deşi majoritatea cetățenilor declară că mănâncă destul de sănătos, o serie de greşeli ce favorizează instalarea obezităţii sunt identificate în alimentaţia românilor. Peste 90% recunosc că reuşesc să mănânce abia după ora 18:00. Opt din zece români mănâncă zilnic pâine. Tot zilnic, patru din zece consumă şi dulciuri sau produse de patiserie. Printre alimentele consumate în fiecare zi de români se mai află carnea, legumele şi fructele. Pe segmentul produselor tip fast-food, aproape 12% dintre respondenţi aleg să mănânce acest tip de mâncare cel puţin o dată pe săptămână.
Trebuie tras un semnal de alarmă
Sportul apare de câteva ori pe săptămână în activitatea a mai puţin de jumătate dintre respondenţi, în timp ce 38% dintre români declară că nu practică deloc sport, iar alţi 22% nu fac sport mai mult de o dată pe săptămână. „Obezitatea este o boală deja larg răspândită la nivel mondial, specifică secolului actual, ca atare suntem în permanență preocupaţi de evoluţia afecţiunii şi la nivelul ţării noastre. În calitate de Centru de Excelenţă în chirurgia obezităţii, ne dorim să înţelegem din ce în ce mai bine comportamentul alimentar al românilor, astfel încât să putem veni în sprijinul pacienţilor cu informaţii potrivite şi să continuăm să tragem un semnal de alarmă asupra problemei obezităţii în România. Datele studiului efectuat ne arată ce obiceiuri defectuoase atrag kilograme în plus pentru români de la un an la altul. Românii se îngrașă de la an la an, deși susțin că mănâncă sănătos și fac sport”, explică profesor doctor Cătălin Copăescu, fondatorul chirurgiei obezităţii laparoscopice în România.
„Subestimare a problemelor de greutate”
Studiul efectuat de Ponderas Academic Hospital mai arată că 36,7% dintre români se percep „doar cu câteva kilograme nedorite” şi doar alţi aproape 8% dintre respondenţi declară că „se confruntă cu probleme serioase de greutate”. Când vine vorba însă despre calcularea Indicelui de Masă Corporală, studiul arată că de fapt mai bine de 20% dintre români sunt deja trecuţi de pragul obezităţii (IMC>30). „Subestimarea problemelor de greutate prin raportarea la Indicele de Masă Corporală indică o perspectivă duală asupra modului în care românii îşi percep problemele de greutate. Obezitatea este o boală cronică, având implicaţii severe asupra calităţii vieţii, ca atare este nevoie să fim conştienţi de existenţa ei pentru a o putea trata în consecinţă, pe termen lung”, a adăugat doctor Copăescu.
Diabetul tip II, urmarea kilogramelor în plus
Kilogramele în plus au adus pentru mulţi dintre oameni boli asociate. 30,4% dintre românii cu greutate suferă de afecţiuni conexe obezităţii, cum sunt diabetul zaharat de tip II, hipertensiunea arterială sau durerile articulare. Dintre aceşti pacienți, 13% au deja diabet zaharat tip II, iar alţi 20% dintre români mărturisesc că au în familie cazuri de diabet. Cei care îşi doresc să scape de kilogramele în plus menţionează că au conştientizat că obezitatea le pune viaţa în pericol şi vor să fie din nou sănătoşi. Recăpătarea mobilităţii, a respectului de sine şi chiar prevenirea instalării bolilor asociate obezităţii sunt alte trei motive pentru care românii vor să slăbească.
Operaţia bariatrică, o soluție eficientă
Potrivit datelor interne ale Ponderas, la opt din zece pacienţi, diabetul zaharat tip II s-a remis la un an de la operaţia bariatrică. La 80% dintre pacienţii cu diabet zaharat tip II asociat obezităţii se înregistrează şi astăzi valori normale ale glicemiei şi hemoglobinei glicozilate, demonstrând remisiuni durabile, de peste cinci ani, a afecțiunii. 30% dintre pacienţii insulino-dependenţi nu mai necesită insulină după prima lună de la operaţie. Opt din zece pacienţi au scăpat şi de apneea de somn la un an de la operaţie, iar 33% dintre cei cu hipertensiune înregistrează normalizarea tensiunii arteriale în primele trei luni de la operaţie. Toți pacienții operați, fără excepție, înregistrează scădere ponderală.
Îşi taie stomacul pentru a preveni îmbolnăvirea
„Observăm din ce în ce mai mult creşterea adresabilităţii în rândul pacienţilor care vor să prevină instalarea diabetului şi a altor afecţiuni asociate obezităţii. Aceştia au în familie deja cazuri de diabet zaharat tip II sau de hipertensiune şi ştiu ce complicaţii aduc acestea. Ca atare, se adresează chirurgiei bariatrice cu scopul de a scăpa de problema obezităţii înainte ca aceasta să provoace alte boli metabolice cu impact sever asupra calităţii vieţii lor. Mai mult decât atât, mulţi dintre pacienţii noştri au încercat deja înainte de chirurgia bariatrică multe alte metode de slăbit - diete, regimuri sau pastile - care, din păcate, s-au încheiat cu aşa-numitul efect „yo-yo” (revenirea kilogramelor odată cu oprirea dietei şi întoarcerea la obiceiurile alimentare defec- tuoase)”, concluzionează profesor doctor Copăescu (foto).