de Călin Popa şi Daniel Şuta
Dieta macrobiotică este o combinație care poate însemna nu doar pierdere de kilograme, ci și un întreg stil de viață. Reunind hrana adecvată cu capacitatea de vindecare, căutarea echilibrului interior și principii ale filosofiei asiatice, acest regim țintește reechilibrarea fizică și psihică a omului.
Orez brun, alge marine şi apă
Dieta macrobiotică a fost folosită de-al lungul timpului pentru a vindeca unele boli, a devenit un mod de alimentare pentru o viaţă sănătoasă și, ca orice dietă, duce la pierderea de kilograme în mod natural, ca urmare a restabilirii echilibrului. Dieta macrobiotică se bazează pe învăţăturile filosofului japonez George Oshawa, născut în 1893, care a adoptat un regim strict, compus din orez brun, alge marine şi apă. Fiind convins de efectele pozitive ale dietei, Oshawa a creat, ulterior, zece versiuni diferite.
Fără grăsimi saturate, zahăr, tutun și alcool
Dieta macrobiotică se practică asemenea unei discipline. În aceste condiții, interzice consumarea grăsimilor saturate, a cantităţilor mari de zahăr, sare, tutun şi alcool. Conceptul pe care se bazează dieta este cel oriental de tipul Yin şi Yang. Alimentele Yin sunt cele care trebuie consumate cât mai rar. Printre acestea se numără mierea, băuturile alcoolice, fructele tropicale, pepene verde sau prune. Acelaşi lucru se aplică legumelor - cartofi, vinete, roşii, usturoi şi sfeclă de zahăr, dar şi pentru lapte şi derivatele lui, pâine albă, mezeluri, carne, ouă, vitamina C, condimente, alimente procesate, conservanţi, coloranţi sau aditivi chimici.
Rădăcinoasele, în prima linie
De partea cealaltă, alimentele Yang sunt cele necesare organismului, pentru că energia lor este tonică. Cerealele integrale reprezintă 50%-60% din dieta macrobiotică şi includ orezul brun, orzul, grâul integral şi ovăzul. Alte cereale, precum grâul uscat şi apoi sfărâmat, cuşcuş, făină de porumb, fulgi de secară sau orz pot fi consumate mai rar. Legumele crude şi preparate reprezintă 25%-30% din aportul zilnic. Printre variante se numără varza, broccoli, conopida, ceapa, dovlecelul, napul, morcovii, iar ciupercile, castraveţii şi ţelina doar de câteva ori pe săptămână. Leguminoasele şi algele marine reprezintă între 5% şi 10% din dietă, iar supele (de legume) constituie 5% din aportul zilnic.
Diminuează riscul de infarct şi de accident vascular cerebral
Dieta macrobiotică oferă numeroase beneficii pentru sănătate. Întrucât recomandă alimentele sărace în grăsimi saturate şi bogate în fibre, dieta vă ajută să slăbiți şi contribuie la diminuarea riscurilor de boli de inimă, hipercolesterolemie, infarct miocardic şi accident vascular cerebral. De asemenea, adepţii dietei susţin că aceasta contribuie la reducerea simptomelor unor boli grave. Pe de altă parte, dieta macrobiotică poate produce carențe de fier, vitamina A, B12, C, D, caroten şi calciu. Deși este considerată un regim cu nivel de dificultate ridicat, dieta macrobiotică este în același timp și destul de flexibilă, permițând adaptarea graduală la nivelurile de intensitate, notează webmd.com.
Exemplu de meniu
Mic dejun: un ceai verde; o cremă de mei sau de orez cu scorţişoară şi stafide; prăjituri de orez cu piure de susan sau pateu vegetal.
Prânz: supă de mei sau de legume, cu alge şi sos de soia; un fel combinat de orez integral fiert cu algă kombu şi proteină vegetală (legume, gluten grâu, tofu sau brânză de soia); puţin măr copt sau cereale (griș de porumb sau grâu) cu gelatină de fructe cu alge; o ceşcuţă cu ceai verde.
Gustare: un ceai; biscuiţi de orez cu marmeladă sau pateu vegetal.
Cină: supă de legume cu shiitake şi daikon; legume la aburi; orez sau puţin pește.