de Simona Soare Ghișea şi Florica Pintea
Enzimele reprezintă o componentă importantă a sistemului digestiv. În lipsa acestora, organismul nu ar putea descompune alimentele, iar nutrienții nu ar fi absorbiți complet. Cum sunt implicate enzimele digestive în multe probleme de sănătate, aflați de la lectorul universitar doctor Lygia Alexandrescu, nutriționist acreditat CIO și președinte al Societății Române de Educație Nutrițională.
„Există trei tipuri principale de fermenți”
- Ce sunt enzimele digestive?
- Enzimele (fermenţii) sunt catalizatori organici produşi în organism, care determină viteza şi sensul unor reacţii biochimice. O enzimă este un tip de proteină care se găsește în interiorul unei celule. Enzimele accelerează viteza unei reacții biochimice și grăbesc descompunerea (hidroliza) moleculelor alimentare în componentele lor „de bază”.
- De câte tipuri sunt acestea?
- Există trei tipuri principale de enzime digestive. Acestea sunt amilaza (descompune amidonul și carbohidrații în zaharuri), proteaza (descompune proteinele în aminoacizi), lipaza (descompune lipidele, care sunt grăsimile și uleiurile, în glicerol și acizi grași).
„Pot apărea și intoleranțe alimentare”
- Care este rolul enzimelor?
- Amilaza este produsă în glandele salivare, pancreas și intestinul subțire. Un tip de amilază, numit ptyalin, este produs în glandele salivare și începe să acționeze asupra amidonului în timp ce mâncarea este încă în gură. Apoi, continuă să descompună moleculele de amidon în zaharuri, care sunt, în cele din urmă, digerate în glucoză. Proteaza este produsă în stomac, pancreas și în intestinul subțire. În stomac, pepsina este principala enzimă digestivă care descompune proteinele. Multe alte enzime pancreatice acționează atunci când moleculele de proteină ajung în intestinul subțire. Lipaza este produsă în pancreas și în intestinul subțire. Există o serie de manifestări care ar putea semnala un deficit de enzime: intoleranțe alimentare, simptome digestive, malabsorbție, creștere în greutate, îmbolnăviri repe- tate, oboseală, anxietate și depresie, afecțiuni dermatologice. Medicul gastroenterolog este singurul în măsură să pună diagnosticul de insuficiență enzimatică, el recomandând analize specifice, cum ar fi lipaza serică și amilaza serică.
„Sănătatea intestinelor este legată de cea a sistemului imunitar”
- Care este relația dintre microbiom și enzime?
- Numit cel de-al doilea creier, microbiomul reprezintă o comunitate de microorganisme care trăiește în corpul uman. Stilul de viață modern presupune stres, sedentarism, alimentație dezechilibrată, consumul anumitor medicamente. Toate acestea distrug bacteriile intestinale benefice, cauzând tulburări. Unele studii arată că enzimele digestive pot îmbunătăți sănătatea microbiomului.
- Ce legătură există între enzime și sistemul imunitar?
- Dacă nu se produc suficiente enzime digestive, organismul nostru va primi hrană incompletă. Anumite microorganisme, cum ar fi Candida, folosesc acest lucru în avantajul lor și pot crește în exces, rezultând o infecție cu drojdie. Toxinele eliberate de acești microbi pot provoca gaze incomode și disconfort abdominal, iritând mucoasa intestinală și reducând capacitatea de a absorbi nutrienții din intestin în fluxul sangvin.
„Stresul cronic afectează funcția digestivă”
- Care sunt cauzele deficitului enzimatic?
- Deficitul apare atunci când cantitatea de enzime produse de tractul gastrointestinal nu corespunde nevoilor reale ale organismului. În afară de factorii genetici, există o serie de situații ce conduc la deficiențe enzimatice: consumul excesiv de alcool, cafea, zahăr și alimente foarte procesate, intoleranța la gluten sau alte sensibilități alimentare, expunerea repetată la antibiotice, la stresul mental sau fizic, sarcina și îmbătrânirea. Una dintre cele mai frecvente cauze ale problemelor legate de funcționarea enzimelor este stresul cronic. Corpul se află în două stări principale: simpatică (de alertă) și parasimpatică (de digestie și odihnă). Stresul cronic menține organismul în starea simpatică (de alertă), iar funcția digestivă este afectată.
„Acidul fosfatidic fosfatază, rol crucial în reglarea cantității de grăsime”
- Există o relație directă între enzime și obezitate?
- Grăsimea albă a organismului stochează caloriile în exces şi este asociată cu obezitatea, iar ţesutul adipos maro consumă caloriile, pentru a produce energie termică, aspect de mare interes, fiind văzut ca o modalitate de combatere a obezităţii. Potrivit unui studiu recent, ar putea exista multiple beneficii, dacă s-ar descoperi o metodă de a creşte producţia enzimei SNRK în ţesutul adipos. Aceasta poate diminua inflamaţia din ţesutul adipos alb şi va fi implicată în capacitatea ţesutului adipos maro de a consuma caloriile. Inhibarea enzimei TBK1 are potențialul de a restabili echilibrul energetic în stările de obezitate, sporind capacitatea de a metaboliza un procent important din grăsimea în exces. Informațiile studiului oferă o nouă perspectivă asupra modului în care s-ar putea dezvolta medicamente specifice, care inhibă TBK1 sau alte enzime implicate în metabolism. Enzima cunoscută sub numele de acid fosfatidic fosfatază joacă un rol crucial în reglarea cantității de grăsime din corp. Controlul acesteia prezintă interes în lupta împotriva obezității.
„Fructele de kiwi previn balonarea”
- Ce alimente ar trebui să consumăm pentru a aduce enzime organismului?
- Ananasul conține bromelaină, o familie de enzime care include peroxidază, fosfatază acidă, cisteină proteinaze și enzime proteolitice (descompun proteinele în aminoacizi). Grație conținutului de lipază, o enzimă care descompune grăsimile din dietă, avocado ajută la digerarea meselor bogate în grăsimi, reducând indigestia și flatulența. Fructele de kiwi ajută digestia și previn balonarea. Acestea conțin actinidină, adică o enzimă cisteină-protează ce ajută la digerarea proteinelor. Bananele furnizează amilază și glucozidază, care digeră carbohidrații (cartofii, pastele). Aceștia sunt transformați în zaharuri simple, ușor de digerat. Kefirul poate furniza enzime de lipază, protează și lactază. Cel mai bun este kefirul preparat din laptele de capră. Acest aliment este bogat în probiotice care îmbunătățesc sănătatea intestinală și pot reduce flatulența. Varza crudă, mărunțită și fermentată are în componența sa o varietate de enzime și bacteriile lactice Lactobacillus plantarum. Aceste probiotice pot atenua multe afecțiuni digestive. Ghimbirul conține enzima zingibain (digeratoare de proteine) și are proprietatea de a combate greața. Acesta ajută și la stimularea peristaltismului stomacului, deplasând alimentele mai rapid prin sistemul digestiv.
Durerile abdominale, un posibil efect advers al suplimentelor
- Este indicat să introducem în dieta zilnică enzime digestive din suplimentele alimentare?
- Suplimentele cu enzime digestive promit să remedieze multe simptome, de la balonare și flatulență până la hiperaciditate și patologii intestinale. Unele dintre acestea sunt în mod clar benefice în anumite situații. Totuși, acestea sunt folosite adesea pentru stări despre care există puține dovezi clinice asupra beneficiilor aduse. Aceste suplimente alimentare sunt în general sigure, dar ar putea interacționa cu medicamentele antiacide și cu unele antidiabetice orale. Totodată, administrarea de enzime digestive fără o indicație și o țintă clară poate modifica permeabilitatea intestinală, ceea ce conduce la dezechilibre la nivel digestiv și imunitar. Astfel, aceste suplimente pot provoca reacții adverse, cum ar fi durerile abdominale, gazele intestinale și diareea.