de Roxana Istudor şi Daniel Şuta

Decenii de cercetare au arătat că limitarea aportului de calorii poate crește durata de viață. Un nou studiu condus de cercetătorii americani de la Universitatea Yale confirmă beneficiile pentru sănătate ale restricțiilor alimentare.

Prima cercetare derulată pe voluntari sănătoși

Cercetarea americană s-a bazat pe rezultatele studiului clinic „Evaluarea cuprinzătoare a efectelor pe termen lung ale reducerii aportului de energie” (CALERIE), prima cercetare controlată privind restricția calorică la oamenii sănătoși. Experții au stabilit pentru prima dată efectele aportului caloric scăzut cu doar 14%. „Scopul general al studiului clinic a fost acela de a vedea dacă restricția calorică este la fel de benefică pentru oameni ca pentru animalele de laborator pe care s-au făcut testele anterioare. Deoarece știm că inflamația cronică de grad scăzut este un declanșator major al multor boli cronice și, prin urmare, are un efect negativ asupra duratei de viață, am vrut să demonstrăm ce face restricția calorică asupra sistemelor imunitar și metabolic”, punctează specialistul Vishwa Deep Dixit, autor principal al studiului.

Timus întinerit, care produce mai multe celule de apărare

Dixit și echipa sa au început prin a analiza timusul, o glandă care se află deasupra inimii și produce celule T, un tip de globule albe care sunt o parte esențială a sistemului imunitar. Timusul îmbătrânește într-un ritm mai rapid decât alte organe. „Până când adulții sănătoși ating vârsta de 40 de ani, 70% din timus este deja gras și nefuncțional. Pe măsură ce îmbătrânește, timusul produce mai puține celule T, iar cele rămase nu mai sunt atât de eficiente în lupta împotriva agenților patogeni”, explică Dixit. Echipa de cercetare a folosit imagistica prin rezonanță magnetică pentru a determina dacă există diferențe funcționale între glandele timusului voluntarilor care restricționau caloriile și ale celorlalți. S-a descoperit că timusul participanților cu aport limitat de calorii avea mai puține grăsimi și un volum funcțional mai mare după doi ani de restricții calorice și astfel capabil să producă mai multe celule T.

„Studiul arată că o simplă reducere a caloriilor fără vreo dietă specifică are un efect remarcabil în ceea ce privește schimbarea stării imuno-metabolice într-o direcție care protejează sănătatea umană“ (Vishwa Deep Dixit, Universitatea Yale)

Beneficii extinse, prevenţie demonstrată

Studii anterioare au pus în evidență faptul că un aport caloric mai mic cu doar 15%-30% conduce la foarte multe beneficii pentru organism. În mod direct, restricțiile calorice activează genele protectoare şi, în acelaşi timp, împiedică exprimarea genelor care pot declanşa bolile grave (cardiovasculare, canceroase, diabetice, renale etc.). Prin reglarea consumului alimentar se pot preveni ateroscleroza, hipertensiunea arterială, infarctul miocardic şi accidentele vasculare cerebrale, datorită reducerii substanţiale a colesterolului total şi a colesterolului rău („LDL”) din sânge. În general, sunt recomandate alimentele mai sărace în calorii, dar cu un conţinut optim de proteine, vitamine, enzime şi minerale: pâine intermediară sau graham şi cereale integrale; produse lactate (lapte smântânit, iaurt degresat, sana, kefir, brânză dietetică, urdă); peşte slab de râu sau oceanic, carne slabă de pasăre şi viţel; ouă fierte tari (maximum trei pe săptămână); legume în salate sau uşor prelucrate; fructe proaspete şi oleaginoase (nuci, alune, arahide, seminţe).