de Georgiana Mihalcea

Zi de Bine, în colaborare cu Alina Manuela Ciufu (medalion), psiholog clinician și psihoterapeut, doctorul Florin Ioan Bălănică, medic nutriţionist, și Andrei Burlacu, kinetoterapeut, maseur și antrenor personal specializat în mișcare funcțională. Psihoterapeutul Alina Ciufu ne-a spus că Asociația pentru prevenirea și tratamentul tulburărilor de alimentație (APTTA) estimează că peste 400.000 de persoane din România se confruntă cu tulburări de alimentație. Femeile și fetele sunt cele mai afectate de acest lucru, fiind a treia cea mai comună boală cronică în rândul tinerelor.

„Echipa noastră își propune să îi ajute pe beneficiari în alegerea lor pentru un stil de viață sănătos”

- Cum a apărut ideea programului?

- Programul a apărut din dorința de a fi alături de copii și părinți, pentru a îmbunătăți relația cu mâncarea și de a face primul pas către un stil de viață sănătos. Statistica în România este în defavoarea noastră, iar oamenii, dincolo de statistici, înseamnă emoție, rutină și obișnuință care țin de familie, istorie, obiceiuri și care nu întotdeauna sunt în favoarea românilor. Iar atunci când cuvintele „trebuie” și „regim” nu funcționează, apelăm la „aleg” și „susținere” pentru a parcurge drumul de la „vreau” la „pot”.

- În ce perioadă se va desfășura?

- Programul se desfășoară în intervalul iulie-decembrie 2023 și este împărțit în două părți. Prima parte a început cu o tabără de 7 zile, organizată la Straja (Hunedoara), pentru 30 de copiii cu vârsta între 8 şi 14 ani. Copiii și părinții lor au fost împărțiți pe grupe de lucru și au participat la activități gândite și ghidate de specialiști. Proiectul va continua și după tabără, cu sesiuni de grup obligatorii, alături de specialiști, pentru a monitoriza și consolida rezultatele obținute și pentru a preveni întoarcerea la rutina care a cauzat problemele inițiale.

- Care sunt obiectivele pe care le urmăriți?

- Echipa noastră își propune să fie alături de copiii, adolescenții si părinții lor, în alegerea lor pentru un stil de viață sănătos care va dura toată viața. Le propunem obiceiuri sănătoase, cum ar fi mișcarea consecventă, hrănirea regulată cu alimente sănătoase și gestionarea stresului, rutine adaptate și ușor de pus în practică. Pornim de la „nu vreau”, „m-a adus cu forța” și ajungem, pas cu pas, la „îmi place” și „mi-am făcut prieteni noi”.

„Cele mai cunoscute probleme sunt: anorexia, bulimia nervoasă și tulburarea de alimentație compulsivă”

- Ce reprezintă tulburările alimentare?

- Tulburările alimentare sunt afecțiuni psihologice caracterizate prin modele nesănătoase de comportament alimentar. Există mai multe tipuri, cele mai cunoscute fiind anorexia nervoasă, bulimia nervoasă și tulburarea de alimentație compulsivă.

- Oferiți-ne o scurtă descriere a fiecăreia!

- Anorexia nervoasă este caracterizată de o frică intensă de a câștiga în greutate sau de a deveni gras, chiar dacă persoana afectată are o greutate subnormală. Persoanele cu bulimie nervoasă trec prin episoade de supraalimentare compulsivă urmate de comportamente compensatorii, cum ar fi inducerea vărsăturilor, utilizarea abuzivă a laxativelor sau exerciții fizice excesive. Persoanele cu tulburare de alimentație compulsivă trec prin episoade frecvente de supraalimentare compulsivă, în timpul cărora consumă o cantitate mare de hrană într-un interval de timp scurt, simțindu-se în imposibilitatea de a controla sau de a opri acest comportament. După aceste episoade, pot experimenta sentimente de vinovăție, rușine și regret.

- Cât de frecvente sunt în rândul copiilor și adolescenților?

- Tulburările alimentare afectează din ce în ce mai mult copiii și adolescenții. În general, sunt mai comune în rândul adolescenților, decât în rândul copiilor mai mici. Anorexia și bulimia nervoasă sunt mai frecvente în rândul adolescenților mai mari, în special la fete. În timp ce tulburarea de alimentație compulsivă poate apărea la orice vârstă, inclusiv la copii și adolescenți.

„Rolul părinților este esențial”

- Ce activități ați planificat?

- Planul este unul adaptat obiectivelor participanților, fiecare membru al echipei având intervenții de grup și participând la toate acțiunile specifice taberei. Etapele sunt următoarele: cunoașterea din  perspectivă psihonutrițională, psihologică, posturală, istoric familial, activitate fizică, rutine și modele nutriționale, exemple de farfurii (de alimente ce pot fi combinate la aceeași masă), relația cu mâncarea, emoții, modele de coordonare și echilibrare a posturii.

- Cum poate cineva să devină beneficiar?

- Cei interesați de programul „La masă cu mine” pot afla mai multe informații pe website-ul Asociației Zi de Bine (www.zidebine.ro) sau pe pagina de Facebook a asociației (www.facebook.com/zidebine.ro).

- Care este rolul părinților în acest proiect?

- Rolul părinților în suportul copiilor cu tulburări alimentare este esențial. Aici sunt câteva aspecte importante de luat în considerare: comunicarea deschisă, educarea și informarea, susținerea emoțională și afectivă, promovarea unei relații sănătoase cu mâncarea, și, nu în ultimul rând, implicarea în astfel de programe.

„Acești copii pot deveni victimele bullyingului”

- Cât de importantă este intervenția timpurie în combaterea și prevenirea problemelor alimentare?

- Acest aspect este deosebit de important și poate avea un impact semnificativ asupra rezultatelor și recuperării. Motivele-cheie pentru intervenția timpurie sunt oprirea deteriorării stării de sănătate, reducerea impactului emoțional și social, abordarea factorilor de risc și prevenirea recidivei. Bineînțeles, sprijinul familial și suportul timpuriu din partea familiei este la fel de important.

- Cum se implică un psihoterapeut în acest demers?

- M-am implicat în program abordând în primul rând rușinea socială - a trăi cu greutate suplimentară poate fi dificil pentru copiii supraponderali, stigmatizarea socială asociată cu excesul de greutate poate dăuna copiilor la fel de mult ca și bolile și problemele medicale care sunt frecvent asociate cu acestea. Am continuat cu depresia, deoarece copilul se poate simți ca și cum nu se potrivește sau nu aparține niciunui grup. Din cauza creșterii în greutate mulți copii vor experimenta în mod frecvent singurătatea și este puțin probabil să se considere populari. Un alt aspect este bulliyngul și stima de sine. Acești copii pot auzi de la colegi și chiar de la adulți că excesul de greutate este responsabilitatea lor. Ar putea primi insulte și ar putea suporta hărțuire și batjocură. Concentrându-ne pe stima de sine în loc de problema kilogramelor putem ajuta un copil să își schimbe greutatea fără a o aborda în mod deschis. Alte laturi ale implicării mele se referă la mâncatul emoțional şi utilizarea alimentelor ca mijloc de susținere psihologică.

„Concentrarea noastră asupra stimei de sine în tabără îi ajută pe participanți să-și dezvolte abilități de adaptare pe care le pot folosi și acasă. În fiecare zi, copiii vor învăța o strategie diferită pentru a le permite să se întoarcă la viața de zi cu zi mai bine pregătiți pentru a face față obstacolelor de la școală și de acasă“

„Echipa este formată din experţi din trei domenii diferite“

- Ce alți specialiști sunt implicați?

- Echipa „La masă cu mine” este formată din trei specialiști din domenii diferite și anume: psihologul clinician, cu expertiză de peste cinci ani în abordarea pacienților cu tulburări de comportament alimentar, formare cognitiv-comportamentală și integrarea „Schema Therapy” în cazul pacienților cu tulburări emoționale. Al doilea este un medic specializat în psihonutriție, cu expertiză de peste 20 de ani în abordarea pacienților cu obezitate, tulburări de comportament alimentar și comorbidități asociate obezității. Cel de-al treilea expert implicat este un kinetoterapeut, cu expertiză de peste 13 ani în mișcare funcțională, evaluare și intervenție în modificările posturale.