de Gabriela Niculescu

Izabela Pănescu, realizatoarea emisiunii „Tinereţe fără bătrâneţe”, difuzată în fiecare duminică, de la 13:30, la Digi 24, a reuşit să-şi schimbe complet stilul de viaţă în urma unei probleme de sănătate. A devenit foarte selectivă în alegerea ingredientelor, le preferă pe cele din surse bio, iar alimentaţia sa este preponderent vegetariană crudivoră. A acceptat să ne împărtăşească din experienţa sa în bucătărie şi să ne ofere câteva exemple concrete.

Este atentă la ceea ce cumpără şi la ceea ce găteşte
- De unde îţi alegi materia primă pentru gătit?
- Carnea o am de la părinţii mei, care locuiesc la ţară, în judeţul Gorj, aşa că au găini, curcani şi un porc pe an. Legumele le iau uneori tot de la părinţii mei, dar nu mereu, pentru că stau la 350 de kilometri distanţă. Cumpăr foarte rar legume de la supermarket. De cele mai multe ori le iau de la piaţă. Celelalte ingrediente necesare le cumpăr de la magazinele naturiste, din supermarketuri sau le comand pe internet.

- Ce-ţi place să găteşti?
- Orice e sănătos! La capitolul ciorbe le prefer pe cele din legume şi le fac foarte simplu: fierb legumele în apă, iar la final, după ce s-a răcit puţin, pun ulei de măsline presat la rece şi condimente. Îmi place să încerc preparate noi din bucătăriile internaţionale, de exemplu, din bucătăria libaneză. Ador baba ganouj, adică salată de vinete în stil libanez, o variantă mult mai sănătoasă decât a noastră. În loc de maioneză se foloseşte pastă de susan, pe care o prepar singură. Coc puţin seminţele la cuptor, apoi le zdrobesc în blender cu puţin ulei de măsline. Peste toată salata mai pun sare, zeamă de lămâie, ulei de măsline şi pătrunjel tocat mărunt şi iese o minunăţie.

- De unde te inspiri în alegerile tale?
- De cele mai multe ori de pe internet, dar rar respect reţetele cu precizie. De obicei le adaptez în funcţie de ce am prin casă, în funcţie de preferinţele mele culinare sau de cât de sănătoase sunt ingredientele. Mă tentează mult şi preparatele tradiţionale, pe care încerc să le transform în unele sănătoase. Să luăm exemplul mâncării de fasole verde, care de obicei se face cu rântaş şi bineînţeles cu prăjeală. Eu pur şi simplu pun la fiert fasolea verde împreună cu celelalte legume şi las să scadă apa. Ştiu că poate părea un preparat fad. Ştiu foarte bine că ceapa prăjită bine în ulei dă gust mâncării, dar pentru mine e mai importantă sănătatea. Cât despre gust, există soluţii. La mâncarea de fasole verde eu pun mentă încă de la început. Astfel, legumele capătă alt gust. La final o servesc alături de brânză, aşa că va fi un preparat chiar mai gustos decât cel tradiţional.

„Eu nu beau cafea şi, când mă simt obosită, un fresh de portocale îmi dă energie”
- Spune-ne câteva reţete de smoothie-uri şi fresh-uri preferate de tine.
- Fresh-ul de portocale este preferatul meu. Eu nu beau cafea, aşa că, atunci când mă simt obosită, fără vlagă, un fresh de portocale îmi dă imediat energie. La capitolul smoothie-uri nu am unul preferat. Pun în blender ce fructe am în acel moment în frigider, dar neapărat şi frunze verzi: pătrunjel, lobodă, spanac, frunze de ridichi, de ţelină, orice e verde. Sunt minerale şi vitamine pe care altfel cu greu le consumăm. Sunt puţine persoane care mănâncă spanac crud sau frunze de ridichi, aşa că într-un smoothie nici nu se simt. Bineînţeles, pe lângă fructe şi legume, adaug apă, nu lapte, miere şi seminţe sau fructe uscate: susan, floarea-soarelui, dovleac, goji.

- Spune-ne câteva reţete pentru mic dejun, prânz şi cină.
- O să vă spun ce mănânc eu de obicei. Dimineaţa fie mănânc un ou fiert cu legume proaspete şi beau un ceai, fie brânză cu legume, fie un smoothie, fie un iaurt în care pun şi fructe oleaginoase, iar vara, de multe ori, nici nu mai fac smoothie, ci mănânc fructele ca atare, mai ales dacă sunt din livada părinţilor mei. La prânz mănânc mereu ciorbă, iar ca fel principal aleg fie un preparat din legume, fie o salată, fie un peşte cu legume. Poate fi şi un preparat pe bază de carne, dar numai dacă este gătit de mine, de mama sau de mătuşa mea. Mănânc carne doar dacă este din sursă sigură. Mănânc puţin şi des. Seara mănânc ceva uşor, o salată de legume în care pun şi puţină brânză sau salată de vinete cu roşii.
Uneori îmi prepar supă de roşii fără foc: pun în blender roşii proaspete, ardei, dovlecel, roşii uscate la soare, pătrunjel, cimbru, ulei de măsline presat la rece şi sare, le mixez şi iese o supă răcoritoare şi delicioasă. Reţeta o am de la Ligia Pop, bucătar specializat în bucătăria vegană fără foc.

Tartă cu mere şi brownies din seminţe de cânepă

- Am văzut că-ţi răsfeţi apropiaţii cu prăjiturele raw.
- Cel mai bun exemplu este tarta cu mere raw. Blatul se face din nuci măcinate, la care se pot adăuga şi alte seminţe, de exemplu eu amestec nucă măcinată cu seminţe de floarea-soarelui tot măcinate. Mai e nevoie doar de miere, şi „blatul” e gata. Mierea leagă compoziţia, aşa că o să fie uşor să îi daţi forma unei tarte, chiar dacă nu aveţi o formă specială. Umplutura o fac din mere date pe răzătoare sau mărunţite în robot, în care adaug miere, scorţişoară şi tărâţe de psyllium. Acestea au rolul de a „închega” orice compoziţie şi este nevoie de ele mai ales dacă folosiţi nişte mere zemoase. Asta e reţeta. Nu trebuie să puneţi nimic la cuptor, nu trebuie să bateţi ouă sau să caramelizaţi zahăr. E foarte simplu, iar gustul e inegalabil. Un alt exemplu este brownies din seminţe de cânepă, adică blat din seminţe de cânepă, pudră de roşcove (se foloseşte în loc de cacao) şi miere. Se amestecă cele trei ingrediente cu o lingură de lemn, şi e gata blatul. Mai rămâne doar să le presaţi în forme. Pentru cremă sunt multe variante. Poate fi una foarte bună din banane. Se amestecă o cană cu făină din caju cu trei banane şi zeama unei jumătăţi de lămâie. Am descoperit o cremă poate chiar mai bună: unt de cocos amestecat cu miere şi cu fulgi de cocos. Delicioasă! Ingredientele se găsesc acum fără probleme. Magazine naturiste sunt peste tot şi vă garantez că găsiţi tot ce trebuie, iar preţurile nu mai sunt atât de mari cum erau acum câţiva ani. Ştiu că par nişte ingrediente mult mai scumpe decât cele normale, dar nu sunt. De exemplu, o tartă cu mere care este de ajuns pentru opt persoane nu va costa mai mult de 15 lei. Şi luaţi în calcul faptul că aceste deserturi sunt foarte săţioase, nu se compară cu blaturile din făină albă de grâu umflate cu praf de copt.