de Dana Purgaru
În mod normal, senzaţia de foame semnifică faptul că organismul nostru are nevoie de energie ca să facă faţă activităţilor fizice şi mentale. Totuşi, există şi alţi factori care cauzează acest simptom care ne face să ne îngrăşăm „văzând cu ochii”. Iată care sunt zece dintre cei mai semnificativi, potrivit oamenilor de ştiinţă, citaţi de dailymail.co.uk.
Mâncatul pe apucate
Obişnuiţi să îmbucaţi câte ceva în timp ce alergaţi de colo-colo? Potrivit specialiştilor, astfel nu vă veţi sătura şi veţi mânca fără să vă controlaţi. Acest lucru se explică prin faptul că semnalele hormonale privind starea de „sătul” nu apucă să se activeze. Senzaţia de sațietate se instalează abia la 20 de minute după masă.
Somnul insuficient
Ne simţim mai înfometaţi atunci când suntem obosiţi, iar acest lucru este confirmat de oamenii de ştiinţă. Un studiu din 2011 al cercetătorilor americani de la Columbia University arată că persoanele care nu dorm destul mănâncă cu 300 de calorii mai mult pe zi, comparativ cu cele care se odihnesc cât au nevoie. Acest lucru se întâmplă pentru că organismul produce mai multă grelină (un hormon care controlează apetitul) atunci când oamenii nu dorm îndeajuns. Acelaşi studiu a arătat însă că, în situaţia femeilor, senzaţia de foame în aceleaşi condiţii de somn puţin este mai accentuată decât la bărbaţi, fapt ce duce la un aport caloric de până la patru ori mai mare în comparaţie cu bărbaţii. „E posibil ca atunci când suntem treji, corpul să aibă nevoie de mai multă energie pentru a susţine starea de veghe, şi din această cauză organismul are nevoie de hrană”, a explicat profesorul Russell Foster, director al Sleep and Circadian Neuroscience Institute la Oxford University. „Organismul cere carbohidraţi şi zaharuri, cum ar fi pâinea şi dulciurile, care sunt alimente a căror energie se eliberează rapid”, mai spune Russell Foster.
Perioada premenopauză
Schimbările ce au loc în corpul femeilor aflate înainte de menopauză influenţează şi pofta de mâncare. De vină sunt fluctuaţiile nivelului de progesteron în perioada de dinaintea instalării menopauzei. „Nivelurile de progesteron variază în perioada de doi până la cinci ani de dinainte de instalare a menopauzei, iar acest lucru pare să afecteze pofta de mâncare”, a declarat Leila Hannah, medic ginecolog. Când nivelul de progesteron creşte şi nevoia de energie este mai mare, de aici pofta de mâncare crescută. Din fericire, se pare că după instalarea menopauzei acest efect tinde să dispară.
Starea de graviditate
O situaţie normală în care femeilor le este foarte foame este sarcina. „Graviditatea este perioada în care organismul produce noi ţesuturi necesare dezvoltării embrionului”, a explicat medicul Jude Gunasekera.
Tratamentul cu antidepresive
Oamenii reacţionează diferit atunci când sunt deprimaţi. În timp ce unii mănâncă foarte puţin, alţii au o foame greu de controlat. Totuşi, ştiinţa a demonstrat că tratamentul cu antidepresive, în special cele care conţin mirtazapin, poate stimula foamea. „Antidepresivele perturbă funcţia hipotalamusului, partea creierului responsabilă de controlul apetitului, şi din această cauză pofta de mâncare poate creşte când oamenii iau antidepresive”, a explicat psihiatrul Jonathan Chick, director medical al centrului de reabilitare Castle Craig din Peeblesshire, Scoţia.
Lumina albastră de la gadget-uri
Lumina albastră strălucitoare pe care o emit telefoanele, tabletele sau laptopurile creşte apetitul pentru câteva ore, chiar şi în cazul persoanelor care tocmai au mâncat, potrivit unui studiu efectuat anul acesta de experţii de la Northwestern University. De asemenea, voluntarii care fuseseră expuşi la lumina rece a telefoanelor au prezentat modificări ale metabolismului, cu niveluri ridicate de glucoză şi insulină în sânge. Lumina albastră dereglează ceasul intern al organismul, iar corpul crede că este de fapt zi și nu noapte, fapt ce duce la nevoia de a mânca.
Îngrijorarea pentru ziua de mâine
Cercetători de la Universitatea Miami, SUA, au observat că buletinele de ştiri în care sunt prezentate multe aspecte negative, în special dificultăţile economice, îi pot face pe telespectatori să mănânce mai mult. Astfel, un studiu din 2013 a arătat că oamenii care erau expuşi unor mesaje despre viitorul economic sumbru consumau mai multe alimente atunci când li se spunea că acestea sunt bogate în calorii. Cercetătorii cred că efectul este datorat unui instinct de supravieţuire, care se activează atunci când oamenii aud vorbindu-se despre un viitor problematic.
Medicamentele antialergice
Prescrise de medici pe scară largă pentru ameliorarea simptomelor alergiilor, antihistaminicele afectează hipotalamusul şi determină creşterea poftei de mâncare. Persoanele care iau rar astfel de medicamente nu vor resimţi această problemă, dar cele care obişnuiesc să se bazeze des pe astfel de pastile trebuie să fie foarte atente la caloriile consumate.
Starea de spirit
În cazul în care aveţi grijă la ce şi cât mâncaţi, dar obişnuiţi totuşi să călcaţi strâmb pentru a vă satisface micile plăceri culinare, trebuie să ştiţi că oamenii de ştiinţă au descoperit că sentimentul de vină care însoţeşte aceste momente nu este deloc unul constructiv. Într-un studiu efectuat în 2012 pe 1.000 de persoane, de cercetători de la Northwestern University din Chicago, SUA, experţii le-au dat voluntarilor dulciuri şi i-au făcut să se simtă vinovaţi înainte de a le mânca. Acest grup de voluntari a consumat mai multe dulciuri şi de mai multe ori decât grupul care nu a fost pus să experimenteze sentimente de vină. Potrivit cercetătorilor, centrul nervos care controlează apetitul este învecinat cu regiunea responsabilă de starea de spirit - sistemul limbic -, şi din această cauză pofta de mâncare este influenţată.
Probleme de sănătate
Foamea exagerată poate fi declanşată şi de hipertiroidism, de glicemia scăzută sau de alte probleme de sănătate. Dacă resimţiţi des această senzaţie este indicat să vă faceţi analize de sânge, pentru a elimina o astfel de cauză.
Cauza pentru care ne îngrăşăm după vârsta a doua
Un studiu al cercetătorilor de la Aberdeen University din Londra arată că celulele cerebrale responsabile cu controlul apetitului îşi încetinesc activitatea pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, ceea ce duce, în cele din urmă, la o creştere în greutate începând cu vârsta mijlocie. Acest lucru este explicat prin faptul că sentimentul de „sătul” se instalează mai greu, ceea ce îi face pe oameni să mănânce mai mult.