de Silviu Ghering şi Alexandru Brădescu
Considerat cel mai bun - sau, cel puțin, cel mai terifiant - film horror din toate timpurile, „Exorcistul” a primit doar laude din partea criticilor și a adunat 14 nominalizări la Oscar. Povestea unei fetițe de 12 ani posedate de un demon (interpretată magistral de Linda Blair) este cu atât mai îngrozitoare cu cât scenariul scris de William Peter Blatty (1929-2017), premiat cu Oscar, se bazează pe fapte reale, ca și romanul cu același nume al aceluiași autor, cel mai bine vândut roman din 1971. Concret, pe exorcizarea reală a unui băiat de 14 ani, fiul foarte studios al unei familii americane luterane, de origine germană, din oraşul Prince George’s County, Maryland.
Moartea unei mătuși a declanșat totul
Întâmplarea a avut loc în anul 1949, copilul fiind cunoscut sub numele de Roland Doe pentru a-i proteja identitatea. Era dependent de compania adulţilor şi era ataşat în mod special de mătuşa sa Harriet, care era spiritistă. Moartea acesteia, când Roland avea 13 ani, a fost momentul care a declanşat o serie de activităţi paranormale, părinţii începând să observe fenomene ciudate, precum zgâlţâitul patului, deplasarea mobilierului prin cameră sau diverse zgomote în interiorul zidurilor. A fost internat la Spitalul Universitar din Georgetown, însă medicii nu au constatat anomalii cu privire la starea sa de sănătate. Neîmpăcaţi cu ideea, părinţii s-au întâlnit cu un preot local, Albert Hughes, care, convins că băiatul este posedat, a cerut permisiunea Arhiepiscopului de Washington să înceapă ritualul de exorcizare. Familia lui Roland s-a mutat în casa unei rude din Saint Louis, Missouri, unde, pe parcursul mai multor săptămâni, nouă preoţi iezuiţi au luat parte la exorcizarea băiatului. Unul dintre ei, Raymond Bishop, a păstrat un jurnal al acestor şedinţe.
„Satano, sunt Sfântul Mihail, îţi poruncesc să părăseşti acest trup!”
Între altele, el a descris cum Roland a început să devină extrem de agitat când unul dintre preoţi a binecuvântat patul cu apă sfinţită şi, o dată ce rugăciunile de exorcizare au continuat, băiatul a devenit foarte violent şi a trebuit să fie ţinut de trei bărbaţi. Un alt pasaj descrie momentul când preoţii au decis să-l împărtăşească, dar spiritul malefic s-a împotrivit, a lăsat pe trupul copilului urme de zgârieturi și o imagine cu chipul Diavolului a apărut pe piciorul lui Roland. Exorcizarea s-a încheiat în timpul unei şedinţe la capătul căreia băiatul a strigat: „Satano, sunt Sfântul Mihail, îţi poruncesc să părăseşti acest trup!” şi, după un spasm violent, a rostit din nou: „A plecat!”.
„Tot ce am văzut a fost real, tot ce am simţit a fost real”
Impresionantă este și relatarea ultimului martor care a participat la exorcizare, fostul călugăr Greg Holenwinki, bolnav de cancer în fază terminală, dată postului tv „Science Channel” în 1989, cu două luni înainte de a pleca la Dumnezeu: „În aprilie 1949, lucram la Spitalul «Alexian Rose» din St. Louis. Într-o noapte a sosit un băiat care ar fi fost posedat de diavol. Când am intrat în cameră, era întins în pat, cu trei preoţi în jurul lui. Ochii îi erau închişi strâns, iar diavolul folosea vocea lui pentru a înjura şi a blestema. Avea zgârieturi de la glezne până la gât. Eram speriat, dar l-am ținut de picioare. Am văzut și cum corpul băiatului levita. Tot ce am văzut a fost real, tot ce am simţit a fost real, a fost o experienţă pe care nu o voi uita niciodată”.
„The Exorcist“ (1973)
Regia: William Friedkin
Distribuția: Linda Blair, Ellen Burstyn, Max von Sydow, Mercedes McCambridge, Lee J. Kobb, Jason Miller
Produs de: Warner Bros. Entertainment
Durata: 122 de minute