de Roxana Istudor şi Adrian Barna
Misterul din jurul curiozității universale referitoare la ce se întâmplă după moarte și mai ales dacă există viață sau lumea „de dincolo” se adâncește pe măsură ce tehnologia avansează și noi teorii sunt elaborate, pe de o parte, și alte experiențe paranormale sunt înregistrate, pe de altă parte.
Einstein: „Diferența dintre trecut, prezent și viitor e doar o iluzie”
Există cercetători care consideră că ideea de viață după moarte, comună atâtor religii, poate fi familiară și științei. Unul dintre ei este Robert Lanza, medic de profesie, care consideră că nu Universul este etalonul suprem, așa cum se consideră astăzi, ci viața, și în mod special conștiința. Este ceea ce se numește biocentrism, o teorie care susține că de fapt mintea omului creionează realitatea. „Conceptul de spațiu-timp, atât de solid în știință, este de fapt o unealtă a minții oamenilor”, arată Lanza. Mai mult, moartea pur și simplu nu poate exista, ci doar se transferă energie. De altfel, însuși Einstein a spus, după moartea prietenului său, inginerul elvețian Michele Angelo Besso: „A plecat din această lume stranie puțin înaintea mea, dar asta nu înseamnă nimic. Oamenii ca noi știu că diferența dintre trecut, prezent și viitor este doar o iluzie care se încăpățânează să reziste”.
„Fântâna informaţională” a creierului transcende într-un nou spațiu
Robert Lanza este un om de știință și studiază, printre altele, felul în care celulele stem pot contribui la tratarea bolilor. Alături, însă, de aceste preocupări pur științifice, specialistul studiază intens biocentrismul, pentru a evalua moartea și mai ales ce se întâmplă după acest moment, din perspectivă cuantică. Așa s-a ajuns la noţiunea de „lumi multiple” sau „multivers”, în loc de „univers”. Mai exact, există un număr infinit de universuri şi tot ceea ce este posibil să se întâmple are loc în unele dintre acestea. Iar ceea ce nu este posibil să se întâmple ar fi doar moartea. Toate aceste multiple universuri există simultan şi, indiferent ce se petrece într-unul dintre acestea, „acţiunea” se continuă într-un altul. Concret, dacă un corp este distrus într-un univers, nucleul energetic de 20 de waţi, măsurat ştiinţific, care a făcut creierul să funcţioneze ca un computer nu se stinge odată cu trupul. Se ştie de ani mulţi că „energia nu se distruge, se transformă”, iar „fântâna energo-informaţională” a creierului, cum au numit cercetătorii cei 20 de waţi, transcende într-un nou univers.
Activitatea cerebrală continuă după deces
Medicii au descoperit dovezi conform cărora creierul oamenilor continuă să funcţioneze după ce aceştia sunt declaraţi decedaţi din punct de vedere clinic. Cercetătorii de la Universitatea de Vest din Ontario, Canada, au analizat impulsurile electrice din creierul unor pacienţi în raport cu bătăile inimii după ce persoanele au fost deconectate de la aparatele care îi ţineau în viaţă. Încetarea activităţii creierului a precedat inactivitatea inimii în trei din patru cazuri. Însă la un pacient, creierul a continuat să funcţioneze după ce inima acestuia s-a oprit. Creierul pacientului a continuat să funcţioneze zece minute după ce persoana a intrat în moarte clinică. „La un pacient, undele delta din creier au persistat să funcţioneze, deşi ritmul cardiac şi presiunea arterială au încetat” spun medicii, parcă pentru a susține că viaţa ar putea continua după moarte. Activitatea cerebrală din creierul fiecărui pacient a fost diferită, ceea ce înseamnă că fiecare persoană experimentează moartea într-un mod unic. Experimentul ridică mari întrebări cu privire la momentul în care o persoană poate fi declarată moartă. Controversele continuă de mai mulți ani. În 2013, un fenomen similar s-a produs atunci când experţii au realizat experimente pe şoareci ale căror inimi nu mai funcţionau. Creierul a continuat să fie activ un minut după ce şoarecii au fost decapitaţi.