de Roxana Istudor şi Alexandru Brădescu
Greu de crezut, dar unii dintre cei mai mari oameni de știință ai lumii au crezut neabătut în supranatural. Paleta de credințe este extrem de diversă, de la spiritism la creaturi mitice.
Sir Isaac Newton căuta „piatra filosofală”
Pentru cei familiarizați doar cu opera lui Isaac Newton poate fi o surpriză imensă faptul că renumitul om de știință era nu doar un anglican convins și devotat, ci și un alchimist împătimit. Era obsedat de numerologia biblică, de astrologie și de „piatra filosofală”. Unele voci afirmă că marele matematician care descria legile Universului ca nimeni altul nu făcea distincție între știință și misticism. Credea cu tărie că lumea poate fi înțeleasă la fel de bine prin intermediul matematicii și al... secretelor ascunse în Biblie. De altfel, interpretând Scriptura, a calculat data sfârșitului lumii, undeva în jurul anului 2060.
Carl Linnaeus a cerut o expediție ca să descopere... sirenele
Botanistul și zoologul Carl von Linné, cunoscut și sub numele de Carl Linnaeus, inventatorul nedisputat al sistemului modern de denumiri în biologie, cel care în lucrarea „Systema naturae” a clasificat omul între primate și i-a dat denumirea de „Homo sapiens”, și-a dedicat mare parte din viață eradicării superstițiilor legate de creaturi supranaturale care ar fi populat Pământul și în existența cărora oamenii credeau orbește în secolul al XVIII-lea. Pe de altă parte însă, a făcut o listă, la fel de serioasă și de documentată, cu creaturi ca satirii, pasărea Phoenix, mergând chiar până la a declara ca fiind false rămășițele unei... hidre, pe care ar fi autopsiat-o! Pe de altă parte, a declarat ca fiind produsul imaginației exploratorilor animale ca pelicanul. Dar de departe creatura care l-a fascinat cel mai mult a fost sirena. Această obsesie a mers până acolo încât zoologul a descris-o într-un capitol al celebrei sale lucrări. Deși a catalogat-o drept „paradoxală”, a considerat-o posibilă și a trimis chiar o scrisoare în acest sens Academiei de Științe a Suediei, căreia i-a cerut organizarea unei expediții pentru capturarea unui asemenea specimen.
Sir William Crookes a studiat fantoma lui Katie King
Magia și știința păreau să meargă mână în mână în epoca victoriană. Deși mulți oameni de știință au început să devină sceptici încă din secolul al XIX-lea, William Crookes nu a fost unul dintre ei. Pionier al științei, a identificat, de pildă, prima mostră cunoscută de heliu și a derulat cercetări extinse asupra radioactivității. În paralel era obsedat de fenomenele paranormale și de ședințele de spiritism. Mai ales după ce și-a pierdut fratele, în vârstă de 21 de ani, Crookes a început să participe la sesiuni de invocare a spiritelor și a intrat în Societatea de Cercetare Psihologică, nume pompos care ascundea de fapt un fel de „club al fantomelor”. Așa a ajuns reputatul om de știință să afirme că fantoma unei anume Katie King exista, că a studiat fenomenul, publicând chiar și un raport în acest sens.
Oliver Lodge - telegrafie și telepatie
Fizicianul britanic Oliver Lodge nu are nevoie de prezentare pentru mulți pasionați de istoria științei. Munca sa a contribuit semnificativ la dezvoltarea strămoșului comunicării la distanță, telegraful. În același timp, credea, totuși, că nu doar pulsurile și vocile oamenilor sunt importante în acest proces, ci chiar gândurile. Mai precis, renumitul fizician era convins că există o formă de comunicare prin telepatie. A scris și o lucrare pe această temă, intitulată „Spontaneous Telepathy and Clairvoyance” („Telepatia și clarviziunea spontană”). Participa la ședințe de spiritism în care încerca să comunice cu fiul său decedat. Ajunsese să „amestece lucrurile atât de mult, încât aproape legitima, prin statura de om de știință, aceste fenomene în rândul unui public foarte aplecat spre a crede așa ceva, chiar dacă în comunitatea științifică mulți îl evitau din acest motiv.
Soții Curie au fost convinși că o impostoare levitează
Pierre Curie a manifestat un profund interes pentru fenomenele paranormale, în special cele legate de mediumuri. A fost de-a dreptul fascinat de o astfel de persoană, o anume Eusapia Palladino, care pretindea că poate levita și intra în legătură cu spiritele. Soții Curie au asistat la ședințele de acest fel și s-au declarat încântați de a nu fi descoperit niciun motiv aparent de a considera totul o înșelăciune. Pierre chiar credea cu tărie că mediumul avea puteri supranaturale și, puțin înaintea morții, îi scria unui prieten în legătură cu această convingere a sa: „Există în acest domeniu un spectru larg de fapte și de stări noi despre care nu avem nicio idee”. Pierre Curie s-a stins înainte ca Palladino să fie demascată: își folosea în modul cel mai discret unul dintre picioare sau o șuviță de păr pentru a manipula obiectele.
Jack Parsons i-a cerut Diavolului femeia perfectă
Fondator al laboratorului de propulsie al NASA, Jack Parsons a inventat un combustibil solid pentru rachete care nu a făcut decât să-i ateste calitățile de specialist într-un domeniu cât se poate de pragmatic și exact. În „viața privată” însă, Parsons era membru activ și fervent al unui club de mistici intitulat „Ordo Templi Orientis”. Ajunsese să afirme că la un moment dat a invocat diavolul, căruia i-a poruncit să-i dăruiască femeia perfectă, întrupată în „muza” lui, Marjorie Cameron. Totodată, Parsons s-a lăsat sedus și de scientologie, participând, pe parcursul vieții sale, la multe ritualuri mistice.
Camille Flammarion credea în civilizațiile extraterestre
Astronomul francez Camille Flammarion a făcut minuni în a stârni interesul contemporanilor și al urmașilor pentru un domeniu care a înregistrat pași uriași înainte și care fascinează și astăzi. Scria cărți și publica articole în reviste, care au deschis ochii și mintea oamenilor spre spațiul cosmic. În același timp, a generat o panică de proporții în 1910, când a pretins că gazele din coada cometei Halley vor distruge viața pe Terra. De asemenea, credea în reîncarnare și avea o teorie cel puțin interesantă despre viața pe alte planete: credea că sufletele celor morți pe Pământ le populează. Era combinația între paranormal și existența vieții extraterestre care a stat la baza multor cărți de science-fiction care s-au scris după el.
Charles Richet, laureatul Nobel cu... al şaselea simţ
În anul 1913, psihologul Charles Richet câștiga Premiul Nobel pentru munca sa extraordinară în domeniul imunologiei. În paralel, însă, era ferm convins că ființele umane sunt capabile să-și proiecteze forțele interioare spre declanșarea unui eveniment fizic. Credea că oamenii pot avea premoniții și a scris mult pe marginea acestor teorii, în special despre al șaselea simț. Mai mult, a fost capabil să ascundă dovezi de fraudă comise de un așa-zis medium doar ca să-și susțină afirmațiile.