de Călin Popa şi Adrian Barna
De multe ori în viață suntem priviți cu resentimente și tot de foarte multe ori căutătura rea este trecută cu vederea. Dar există locuri și culturi în care acest gest este luat foarte în serios, poartă numele de „deochi” și cere acțiune imediată, pentru ca omul afectat să nu fie lovit de nenorocire.
De la pierderea apetitului la pierderea… averii
Privirea care deoache poartă pentru mulți o încărcătură teribilă, fiind considerată o variațiune a blestemului. Pe seama acesteia sunt puse forme de supranatural care pot genera ghinioane, ruină, boli, accidente, chiar moartea. „Victima poate fi o persoană bogată, frumoasă, sănătoasă, care atrage invidia, ce, la rândul său, provoacă un atac. Urmările pot fi grave: pierderea poftei de mâncare, căscatul frecvent, sughițul, vărsăturile și febra. Dacă victima este o vacă, poate să-i sece laptele; dacă este o plantă, se poate usca în 24 de ore”, notează Alan Dundes, autorul cărții „Deochiul. Jurnal de cazuistică”.
Poate lovi și obiecte
Pe seama deochiului sunt puse o mulțime de neajunsuri grave sau boli ca insomnia, oboseala extremă, depresia. În multe părți ale lumii, îmbolnăvirea bruscă a unei persoane este și astăzi considerată a fi generată de deochi mai degrabă decât de expunerea la vreun virus. De asemenea, deochiul poate lovi și obiecte: mașinile se strică ireparabil, casa prinde un mucegai de care proprietarii nu mai scapă niciodată etc. În numeroase civilizații, aproape tot ceea ce dintr-o dată începe să meargă rău este pus pe seama deochiului, iar milioane de oameni nu glumesc deloc cu acest concept și cu puterea care îi este atribuită.
40% dintre culturile lumii cred în acest fenomen
Forța distructivă a deochiului apare consemnată încă din Antichitate, în texte grecești și romane, în Coran, apoi în operele lui Shakespeare. De la Gorgona mitologiei elene la legendele irlandeze care susțin că există oameni care pot pune un cal la pământ cu o singură privire, aproape toate civilizațiile au deochiul în tradiție, notează BBC. Și celebri gânditori ai lumii s-au alăturat acestei idei. Per ansamblu, în anii ’70 ai secolului trecut, aproape 40% dintre culturile lumii încă mai credeau în puterea deochiului.
Superstiție devenită industrie
Ochii considerați „malefici” sunt cei în culori deschise mai deosebite (verzui, gălbui etc.), cei încrucișați sau cei foarte apropiați. În ceea ce privește victimele, și azi în Grecia, în România sau în India este aproape interzis prin tradiție să fie lăudat un copil, întrucât complimentul poate să atragă după sine deochiul. Iar în Porto Rico, nou-născuții primesc încă de la naștere un talisman numit „azabache”, care îi protejează împotriva aceleiași nenorociri, notează livescience.com. Pe de altă parte, „ochiul rău” se poate dovedi și o excelentă sursă de profit. De pildă, starleta Kim Kardashian poartă deseori obiecte care înfățișează simbolul ochiului, drept care acest tip de obiecte de artizanat a explodat la capitolul vânzări. Gigi Hadid a mers mai departe, lansând o linie de pantofi care are imprimat același simbol. Cât despre seria „Stăpânul inelelor”, aceasta are în centru tot ochiul malefic, iar încasările acestor filme sunt impresionante.
Filosoful grec Plutarh explică deochiul prin razele și energia pe care le pot emana unii ochi și care „au puterea de a ucide animale sau copii“