de Sorin Dumitrescu şi Adrian Barna
Sfinxul, Marea Piramidă Albă din China, clădirea Vaticanului, mormântul lui Alexandru cel Mare sunt monumente despre a căror existență cunoaștem foarte mulți dintre noi și pe care, la fel, destul de mulți oameni au fost să le viziteze, să le vadă îndeaproape. Însă aceste monumente sunt oferite ca informație publicului larg doar atât cât trebuie în scop turistic, pentru a se transforma într-o industrie profitabilă. Iar la unele, cum este Piramida din China, nici nu este permis accesul. Ceva misterios se află acolo și nu trebuie oferit spre cunoaștere tuturor.
Marea piramidă albă din China
Zeci de movile în formă de piramidă, prea puțin cunoscute în afara Chinei, se află împrăștiate de-a lungul unei câmpii izolate din provincia Shaanxi, lângă capitala antică Xi’an. Pe lângă existența reală a acestor morminte, există o legendă privitoare la o piramidă albă, înaltă de 300 de metri și cu o „bijuterie” în vârf, care ar eclipsa până și Marea Piramidă din Egipt.
Prima relatare este din 1912
Unii cercetători cred că „piramida albă din Xian” este, de fapt, piramida Maoling, mormântul împăratului Wu din dinastia Han. Alți cercetători sunt de părere că legendara piramidă albă încă așteaptă să fie gă- sită. Relatările despre o piramidă albă enormă din China au început acum mai bine de un secol. Agentul de turism și negustorul Fred Meyer Schroder menționează în jurnalul său că a văzut o serie de piramide de la distanță, în timp ce se afla în compania ghidului său, un călugăr budist. Evenimentul a avut loc în provincia Shaanxi, în 1912. Schroder a relatat faptul că văzuse o piramidă uriașă, înconjurată de alte piramide mai mici. „A fost un lucru și mai neobișnuit decât dacă am fi găsit piramida în sălbăticie. Acele piramide erau, într-o oarecare măsură, expuse privirilor - însă ele sunt complet necunoscute în lumea occidentală”, scria el. Schroder estima că piramida principală avea o înălțime de cel puțin 300 de metri și o lungime de 500 de metri. Aceasta înseamnă că structura avea un volum de zece ori mai mare decât cel al marii piramide din Egipt, care are o înălțime de 140 de metri.
Ce au văzut americanii în două rânduri
A doua ocazie cu care piramida de la Xi’an a fost văzută este și cea mai celebră. Cel care a văzut-o a fost James Gaussman, pilot al forțelor aeriene americane. Acesta zbura din China către Assam, în India, în primăvara anului 1945. Pilotul relatează că atunci a văzut o piramidă albă uriașă, cu o „bijuterie” în vârf, în sud-vestul orașului Xi’an. Mai târziu, Gaussman a scris următoarele: „Am ocolit în zbor un munte și apoi am ajuns într-o vale. Direct sub noi se afla o piramidă albă gigantică. Arăta de parcă ar fi fost desprinsă dintr-un basm. Piramida era de un alb strălucitor. Era acoperită cu metal sau cu piatră. Era albă pe toate laturile ei. Cel mai interesant lucru era piatra din vârful ei, care era făcută dintr-un material prețios, asemănător cu cel al nestematelor. Am fost foarte mișcat de mărimea colosală a structurii.” La numai doi ani după ce Gaussman a văzut piramida albă cu o bijuterie în vârf, colonelul Maurice Sheahan, directorul din Orientul Îndepărtat al Trans World Airlines, zbura peste o vale din Munții Qin Ling. Valea se afla la aproximativ 64 de kilometri sud-vest de Xi’an, în provincia Shaanxi. Aici, colonelul a văzut o piramidă uriașă. Relatarea lui Sheahan a apărut în ediția din 28 martie a New York Times, cu titlul „Un american relatează că a văzut o piramidă chinezească uriașă în munții izolați din sud-vestul orașului Xi’an”. În articol, se relatează că Sheahan ar fi spus că piramida avea o înălțime de aproximativ 300 de metri și o lungime de 450 de metri și că părea „mult mai mare decât piramidele din Egipt”. La două zile după relatare, New York Times a publicat o fotografie a presupusei piramide. Mai târziu, fotografia i-a fost atribuită lui Gaussman. Între timp, arheologii chinezi negau existența unei astfel de piramide.
Chinezii neagă existența ei!
Fotografia a fost mai târziu identificată ca înfățișând celebra movilă funerară Maoling, mormântul împăratului Wu din dinastia Han (156-87 î.e.n.), situat în Xingping, provincia Shaanxi, la aproximativ 40 de kilometri nord-vest de capitala provinciei, Xi’an. Însă această piramidă este semnificativ mai mică decât presupusa „piramidă albă din Xi’an”. Tumulul este construit din pământ și lut și are o bază rectangulară de aproximativ 220/220 metri și o înălțime de 50 de metri. Oamenii de știință au cercetat legenda și presupusele ocazii în care marea piramidă albă din Xi’an a fost văzută. Ei nu cred că este vorba despre Maoling, spunând că piramida albă se presupune a fi fost văzută lângă Munții Qin Ling. Maoling se află la nord-vest de Xi’an, în timp ce Gaussman și Sheahan susțineau că piramida albă se afla la sud-vest. Nici descrierile nu se potrivesc. Sheahan descria piramida albă ca având „o formă piramidală perfectă”, ceea ce contrastează cu vârful plat al piramidei Maoling. Este însă posibil, ca din motive știute numai de ei, chinezii să fi decis să distrugă această piramidă, astfel încât nimeni să nu mai poată nici măcar să o filmeze sau să o fotografieze din avion.
Mormântul lui Alexandru cel Mare
Arheologul Liana Souvaltzi susține că a descoperit adevăratul mormânt al lui Alexandru cel Mare acum 25 de ani în Egipt, dar a fost blocată constant de guvernele Greciei şi Egiptului. Pur și simplu a fost împiedicată să își continue cercetările, fiind invitată în final destul de tăios să părăsească zona. Cercetătoarea crede în ipoteza că dorința împăratului antic a fost aceea ca trupul său să fie înmormântat în binecunoscutul templu al zeului egiptean suprem Amun Ra din Oaza Siwa. Locația a avut o semnificație uriașă în lumea antică și este locul unde Alexandru a fost „confirmat” ca fiul lui Zeus - zeul legendar al mitologiei grecești. În 1984, doamna Souvaltzi a solicitat autorităților egiptene permisiunea de a excava zona din Oaza Siwa, situată la aproximativ 50 de km est de granița cu Libia și la 500 de km de Cairo. În 1989, la cinci ani de la depunerea cererii, a fost acordată autorizația și au început săpăturile.
Are 525 de metri pătrați
Echipa de cercetători a făcut o descoperire uluitoare la doar o săptămână de la începerea săpăturilor. Liana Souvaltzi și echipa sa au găsit o intrare, păzită de statui de lei, care ducea la un foarte mare şi important monument. În următorii ani, săpăturile au relevat faptul că monumentul era un mormânt regal elenistic de 525 de metri pătrați. Foarte importantă este acest cuvânt „elenistic”, pentru că se ştie că Alexandru cel Mare a fost de naţionalitate greacă (macedoniană). Printre inscripții și sculpturile descoperite s-au numărat diverse decorațiuni grecești, ceea ce înseamnă că mormântul ar fi putut foarte bine să aparțină lui Alexandru cel Mare. Una dintre inscripții, despre care Souvaltzi crede că a fost scrisă de Ptolemeu - un cunoscut însoțitor al lui Alexandru - se referă la transportul trupului neînsufleţit către acel mormânt, deși nu există nicio referire la nume. În 1995, toată lumea a fost anunţată că a fost găsit mormântul lui Alexandru cel Mare. Cercetătoarea Souvaltzi declara atunci presei: „Nu am nicio rezervă cu privire la faptul că acesta este mormântul lui Alexandru cel Mare. Dar vorbesc acum fiecărui grec din lume. Vreau ca fiecare dintre voi să se simtă mândru, pentru că grecii au găsit acest monument foarte important”.
Interdicție din 1996 de a mai continua săpăturile
Dar această declaraţie nu a fost una potrivită. Înainte de a fi împăratul unei „jumătăţi din lume”, Alexandru a fost iniţial rege în Grecia de Nord (zona Macedoniei). Deoarece tensiunile naționaliste au continuat să crească în regiune (între greci şi macedonieni), guvernul grec a oprit săpăturile. Primul ministru din acea perioadă, Costas Simitis, a trimis un consilier al Ambasadei Greciei de la Cairo pentru a cere guvernului egiptean să retragă permisiunea Lianei Souvaltzi de a mai excava, împiedicând săpăturile ulterioare ale mormântului. Și astăzi arheoloaga se luptă să își continue săpăturile pe șantierul deschis, dar atât guvernul de la Atena, cât și cel de la Cairo rămân inflexibile și interzic orice cercetare, deși nu există un motiv logic al acestei opuneri.
Sfinxul din Gaza
Există intrări secrete care duc în interiorul Sfinxului din Egipt? Conform unor povestiri și imagini rare ale Marelui Sfinx din Giza, este foarte probabil să existe cavități, camere și tuneluri, care conduc sub unul dintre monumentele antice cele mai enigmatice de pe Pământ.
Fotografia făcută dintr-un balon în secolul al XIX-lea
Într-o fotografie care datează din secolul al XIX-lea și care a fost făcută dintr-un balon cu aer cald se vede clar o gaură imensă pe capul Sfinxului. Această imagine, absolut întâmplătoare, a fost luată înainte de a începe procesul de restaurare al monumentului. Marele Sfinx din Giza este, fără îndoială, unul dintre monumentele antice cele mai enigmatice de pe planetă. Această piesă antică minunată rămâne una despre care nu se cunosc multe lucruri, oamenii de știință fiind nedumeriţi cu privire la istoria ei misterioasă. Având 73 de metri lungime şi 20 de metri înălţime, Marele Sfinx din Giza deține recordul ca cea mai mare statuie monolit de pe suprafața planetei, se crede că a fost descoperit în anul 1817, atunci când prima săpătură arheologică modernă, condusă de Giovanni Battista Caviglia, a reușit să descopere pieptul Sfinxului. După multe decenii, întregul Sfinx a fost în cele din urmă excavat între 1925 şi 1936, printr-o expediție arheologică condusă de Emile Baraize. Mulţi cercetători sugerează că Sfinxul este un monument care este incomplet. Conform altor numeroase descoperiri, oamenii de știință speculează că Sfinxul a fost inițial destinat să fie o realizare mult mai mare decât ceea ce suntem capabili să vedem astăzi.
Ciudata aliniere Sfinx-Piramide în raport cu galaxia noastră
Faptul că oamenii de știință nu au nicio idee despre cine a ridicat acest monument maiestuos, doar adaugă şi mai mult mister Marelui Sfinx, despre care au fost deja făcute speculații cu privire la conexiunea sa cu civilizații pierdute și ființe extraterestre. De fapt, există unii cercetători, ca Mark Lehner și Graham Hancock, care au observat o aliniere între Marele Sfinx, piramidele din Platoul Giza și fluviul Nil, în raport cu constelațiile Leul, Orion și galaxia noastră, Calea Lactee. Cu toate acestea, probabil, cele mai mari mistere sunt situate în interiorul și chiar sub Sfinx. Mulți cercetători au propus mult timp că există mai multe camere situate în Marele Sfinx și dedesubt. Unii au sugerat chiar că „Sala Înregistrărilor Eterne” (de care a vorbit profetul Edgar Cayce) este situată chiar sub acest monument misterios vechi. Se spune că „Sala Înregistrărilor Eterne” deține cheia pentru înțelegerea civilizației noastre și istoria reală a omenirii. Mitologic, se crede că această sală ar găzdui cunoştinţele vechilor egipteni, aflate în suluri antice de papirus, de acolo putând afla istoria continentului pierdut al Atlantidei, precum și localizarea acestuia.
Se presupune că există numeroase intrări secrete
Există mai multe imagini extrem de rare și vechi ale Sfinxului, care arată ceea ce par a fi numeroase intrări în monumentul enigmatic. Aceste intrări sunt considerate a conduce în pasaje, care în cele din urmă ajung în vaste camere situate sub Sfinx. Aceste camere au fost mult timp asociate cu bibliotecile subterane misterioase pline cu texte antice, care ar putea conţine „istoria necunoscută” a omenirii. În cartea „Mesajul Sfinxului”, Graham Hancock şi Robert Bauval acuză guvernul egiptean că, împreună cu arheologii americani, au blocat orice investigații în jurul sau sub Sfinx, împiedicând pe oricine să localizeze cavitățile subterane și ceea ce se află sub Sfinx. Iar acestea chiar există. De exemplu, Charles Thompson, care a explorat Sfinxul din 1733, a menționat intrările și o gaură situată în partea de sus a spatelui Sfinxului. Aceste găuri enigmatice au fost ulterior acoperite cu restaurări, astfel încât nimeni să nu-şi mai dea seama de prezenţa lor şi să fie făcute uitate.
Clădirea Vaticanului a fost construită pe oase gigantice
Vaticanul ascunde şi el un mare secret: el a fost construit în toată zona în care se află situat (centrul Romei) pe oase de giganți și pe alte artefacte care datează din zilele de dinaintea lui Noe, ne dezvăluie un cercetător şi autor de carte, Timothy Alberino. Şi mulţi dintre catolici habar n-au ce se află sub Vatican. Nici măcar unii dintre cardinali! Dar, totuşi, toţi papii au ştiut despre aceşti giganţi de multe secole. Timothy Alberino a spus: „Ascunse în seifuri și arhive (…) am descoperit dovezi că (şi nu e doar un fel de teorie a conspirației) Vaticanul a avut acces la artefacte ascunse, în special la artefacte referitoare la realitatea lumii dinainte de potopul lui Noe, pe care le-a confiscat, le-a ascuns sau le-a acoperit”. Iar oficialii de la Vatican nu permit cercetări arheologice serioase cu privire la acest aspect.
Astronomii iezuiți folosesc telescopul LUCIFER!
Iar aceste artefacte de giganţi poate că au legătură cu cercetarea astronomică pe care o realizează actualmente specialiştii Vaticanului, care deţin un telescop LUCIFER, pentru căutarea civilizaţiilor extraterestre. Deşi poate crea confuzie, prin faptul că poartă acelaşi nume ca şi îngerul căzut din creştinism, LUCIFER nu e altceva decât un instrument ataşat unui telescop. Aşa cum aflăm dintr-un articol din aprilie 2010 de pe site-ul popsci.com, nu este altceva decât acronimul acestui instrument: „Large Binocular Telescope Near-infrared Utility with Camera and Integral Field Unit for Extragalactic Research”. Oricum, e ciudat că i-au găsit un asemenea acronim. Acest instrument este ataşat Telescopului Universităţii din Arizona, Large Binocular Telescope (LBT), ce este localizat în Munţii Graham din sud-estul Arizonei. Vaticanul deţine şi el un telescop pe acelaşi munte, care este vecin telescopului LBT: Vatican Advanced Technology Telescope (VATT).