de Daniel Şuta şi Adrian Barna

Viața de Apoi înspăimântă și fascinează deopotrivă. Ce se întâmplă după marele prag? Și mai ales este posibilă vreo legătură care să permită celor dispăruți să ia legătura în vreun fel cu cei îndurerați pe care i-au lăsat în urmă? Există mărturii care converg spre ideea că acest lucru este posibil.

Fantoma tatălui care spune glume

Jacie O’Brien avea 4 ani când și-a pierdut tatăl în atacurile de la 11 septembrie 2001, din New York. La scurt timp după tragedie, mama fetiței a găsit-o în cameră vorbind cu cineva, deși era singură. Copilul a spus că stă de vorbă cu „tati”, care îi spune glume. Dorind să se convingă asupra a ceea ce se întâmplă cu copilul său, femeia i-a arătat o poză de grup cu colegi de serviciu ai tatălui, care pieriseră și ei în dezastru, iar copila le-a spus numele și prenumele tuturor, deși pe mulți nu-i văzuse niciodată. Senină, fetița i-a mai mărturisit mamei că îl vede deseori pe tatăl dispărut în leagănul de la locul de joacă preferat.

Telefonul-avertisment de la mama decedată

Dean Koontz este un autor binecunoscut de povestiri horror. În 1988, a avut parte de propria istorie paranormală. A primit un telefon în care i se spunea de către o voce stinsă: „Te rog, ai grijă!”. Glasul semăna cu al mamei lui Dean, dar femeia murise cu mulți ani în urmă. Deși vocea i-a repetat de trei ori avertismentul, nu a recunoscut-o. Totuși, două zile mai târziu, Dean a mers să-și viziteze tatăl la o instituție de boli psihice. Nici nu a intrat bine în salon și bătrânul s-a repezit la el cu un cuțit. Dean i l-a smuls, dar ieșind pe hol cu arma albă în mână, a dat nas în nas cu polițiștii pe care cu greu i-a convins că nu era el cel pe care îl căutau. Imediat și-a adus aminte de apelul telefonic. Nu a mai primit niciodată vreunul asemănător.

Tony a murit, dar... scrie

În 2010, tânărul Tony Woodmansee pierea la spital, după un cumplit accident de mașină. La înmormântarea sa, doi amici i-au mărturisit mamei că stabiliseră împreună cu Tony să meargă la un medium, programarea fiind în ziua în care tânărul avusese accidentul. Tot ei i-au spus mamei îndurerate că fiul său încerca s-o contacteze din lumea de dincolo. Deși femeia nu credea o iotă, a început să observe că lucrurile se mișcau singure prin casă și a cedat. Ajunsă la mediumul cu pricina, a aflat că spiritul lui Tony vrea să... scrie! A mers acasă, s-a așezat în întuneric cu foaie și creion în față și a început să vorbească cu fiul său. A simțit că o apucă cineva de mână și scrie. A aprins lumina și era scris „Tony”. Deși mulți n-o cred, femeia a umplut 20 de agende cu ceea ce vrea să comunice spiritul în acest fel.

Mesaje din mormânt

În 1988, Frank Jones și familia sa erau terorizați în casa lor din Blackpool, Marea Britanie, de ceea ce părea a fi un spirit răuvoitor, care trăgea păturile de pe copii, trântea uși și speria pe toată lumea. Bărbatul a chemat preotul, casa a fost sfințită și timp de cinci ani nu s-a mai petrecut nimic asemănător. Dar apoi soția, Sadie, și fiul lui Frank au decedat. Femeia a fost înmormântată cu telefonul mobil de care era foarte atașată și de aici au început să se întâmple evenimente dintre cele mai neobișnuite: Frank a găsit un apel pierdut la linia fixă din casă, deși locuia singur, apoi a primit mesaje de pe telefonul din mormânt al femeii, cu fraze pe care Sadie le folosea în timpul vieții în mod frecvent.

Observație de pe lumea cealaltă

Actrița de teatru și film Maureen Lipman a terminat biografia soțului său în 2004, după moartea bărbatului. Apoi, în 2006, a jucat într-o adaptare după carte, „Jack Rosenthal’s Last Act”. Câțiva ani mai târziu, fiul său Adam lucra la o nuvelă cu un personaj principal numit Enk, dar mama sa era foarte nemulțumită și îl critica încontinuu. La un moment dat, controlându-și telefonul mobil, femeia a dat de un mesaj: „Băiatul a făcut foarte bine. Enk”. Mesajul era de pe numărul de telefon al soțului decedat și oricât a încercat Maureen să-și explice proveniența lui, concluzia a fost până la urmă că tatăl băiatului i-a transmis în acest fel s-o lase mai moale cu critica.

Prihorul-spirit

Micuțul Jack Robinson a murit la vârsta de 4 ani, lăsându-și părinții profund îndurerați. Mama în special, Marie, nu se putea împăca deloc cu dispariția prematură a băiatului. Vizita mormântul foarte des și mereu se ruga pentru un semn care să-i arate că băiatul ei este „bine”. S-a întâmplat la comemorarea micuțului, în aprilie 2017. Femeia s-a așezat la marginea mormântului și dintr-o dată un prihor a venit direct din înaltul cerului la picioarele ei. Pasărea s-a așezat apoi pe un loc de veci din apropiere și o privea fix. Marie a vrut să imortalizeze momentul, dar când a scos telefonul să facă o poză, prihorul a zburat din nou, de data aceasta pe mâna ei. O privea în continuare, apoi i s-a așezat pe umăr. Pe lângă faptul că Marie crede că pasărea era spiritul fiului său decedat, interesant este că prihorul a fost mereu asociat cu lumea de dincolo, în toate legendele locale.

„Este mult mai dificil să ucizi o fantomă decât realitatea“ (Virginia Woolf, scriitoare)

Soţia moartă îi cere doar flori roşii

Vinto Scarabello și-a pierdut soția în 2014, după 64 de ani de căsnicie. Îndurerat, bătrânul a mers în fiecare duminică la mormânt, ducându-i ba flori din grădina lor, ba altele, de la florărie. Oricât a încercat să schimbe culoarea lor, atunci când se întorcea găsea flori... roșii, nuanța preferată a soției. A încercat să se întoarcă la intervale mai mici și să ducă numai flori de altă culoare, apoi florăresele i-au explicat că florile își schimbă culoarea când se usucă, dar argumentele raționale nu l-au determinat pe Vinto să-și schimbe părerea că soția lui vrea numai flori roșii și acționează în acest sens chiar și de pe lumea cealaltă. A crezut atât de profund, încât s-a reîntors în sânul bisericii.

De veghe din eternitate

În 2011, Jack Froese, de 32 de ani, din Pennsylvania, suferea un atac de inimă care avea să-i fie fatal. Familia și prietenii au fost devastați, iar asta s-a văzut în felul în care au reacționat atunci când spiritul tânărului a încercat să comunice cu ei: au crezut că este posibil. La cinci luni de la deces, cel mai bun prieten al lui Jack, Tim Hart, primea un e-mail de pe adresa prietenului dispărut, intitulat „Veghez”. Textul spunea: „Mă auzi? Sunt la tine acasă. Fă curat odată în mansarda aia!”. Tim nu s-a îndoit de veridicitatea mesajului, întrucât vorbise cu Jack despre acel spațiu chiar înainte de moartea prietenului său. Și vărul lui Jack, Jimmy McGraw, a primit un mesaj în care era întrebat de cel dispărut de ce n-a vrut să-l asculte când l-a avertizat că-și va scrânti glezna...