de Carmen Ciripoiu
Au trăit sfințenia nu ca pe o izolare de lume, ci ca pe o dăruire deplină din iubire pentru semeni. De aceea, Sfinții Mucenici Claudiu, Castor, Sempronian și Nicostrat, prăznuiți în fiecare an la 9 noiembrie, revarsă lumină și har, ca o dovadă permanentă a lucrării lui Dumnezeu pentru omenire.
Meșteri dibaci
În patima sa nemăsurată de a aduna în strălucitul palat din Cetatea Salonae cât mai multe pietre prețioase și statui din marmura cea mai scumpă, ultimul dintre marii împărați păgâni, Dioclețian, a ajuns și în Sirmium, în apropierea căruia se afla un vestit șantier de cioplitori și sculptori în marmură, condus de patru meșteri neîntrecuți, toți creștini: Claudiu, Castor, Sempronian și Nicostrat. Ca niște adevărați ingineri, aceștia știau și să plăsmuiască modele, dar și să controleze întreaga muncă, lucru de care împăratul era foarte mândru. Dar cei peste 600 de muncitori, mulți dintre aceștia păgâni, robiți de credințele deșarte ale regilor persani și faraonilor egipteni, nu vedeau cu ochi buni lucrarea duhovnicească, mai ales că cei patru iubitori ai lui Hristos îi obișnuiseră pe mulți lucrători să-și facă semnul crucii înainte să înceapă munca, iar un alt meșter, pe nume Simpliciu, trecuse de partea Domnului. În dorința lor nebună de a-i îndepărta de la cele creștine, invidioșii i-au pârât împăratului, spunând că cei patru binecredincioși conduc lucrările doar prin magie și superstiție și se împotrivesc să sculpteze chipul zeului Asclepios.
Închiși de vii în sicrie de plumb
Cercetând operele ieșite din mâna meșterilor și mirându-se de măiestria cu care au fost lucrate, împăratul a trecut cu vederea neascultarea lor, ordonând însă ca statuia zeului să fie isprăvită în scurt timp. Lucru care s-a și întâmplat, doar că zeul medicinei a fost executat de unul dintre păgâni. Când a aflat că porunca sa nu i-a fost îndeplinită, acesta a dat ordin dregătorului Lampadie să-i arunce în temniță. Dușmanii păgâni nu s-au mulțumit însă cu atât, și au urmat răscoale și bătăi, însuși Lampadie căzând mort „ca lovit de un duh rău”. Mai mult, rudele acestuia amenințau să provoace o răscoală generală. Pus într-o asemenea situație, împăratul Dioclețian a hotărât să le curme destinul celor patru iubitori de Dumnezeu până la moarte, dar şi a lui Simpliciu, și i-a închis de vii în sicrie de plumb, apoi i-a aruncat în apa Fluviului Sava. După doar câteva zile, „cinstitele lor moaște, mai strălucitoare ca diamantele”, s-au arătat unui creștin pe nume Nicodim, care a scos din apă sicriele și a înmormântat osemintele sfinților. „Pe aceştia, împreună cu cetele îngerilor avându-i, să-i rugăm a mijloci la Dumnezeu pentru sufletele noastre”.
Închinăciune Sfântului Nectarie din Eghina
Tot în ziua de 9 noiembrie, Biserica Ortodoxă îl pomenește și pe Sfântul Ierarh Nectarie din Eghina, făcătorul de minuni, isihast și mare lucrător al rugăciunii lui Hristos. Născut la 1 octombrie 1846, în Silivria, un orășel din nordul Greciei, Nectarie a intrat în monahism la doar 27 de ani, a trecut prin toate canoanele mănăstirești, de la frate de mănăstire până la arhierie, iar în finalul vieții s-a retras în mănăstirea ridicată de el în Insula Eghina. Cu multă iubire și cu răbdare, Nectarie i-a biruit întotdeauna pe diavoli și a făcut multe minuni încă din timpul vieții, fiind cunoscut ca Sfântul vindecător de cancer. Părticele din moaștele sale se află la Catedrala Patriarhală și la Mănăstirea Radu Vodă din București.
Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, conducătorii oştilor îngereşti
Călăuzele sufletului în drumul spre Rai, Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil sunt prăznuiți la 8 noiembrie, în aceeași săptămână cu Sfânții Mucenici Claudiu, Castor, Sempronian și Nicostrat. Sfântul Arhanghel Gavriil, cel care i-a înștiințat pe Sfântul Ioachim și pe soția sa, Ana, de venirea pe lume a Sfintei Fecioare Maria, dar şi pe Maria că va deveni mama lui Iisus Hristos, este cel care ține cheile Raiului, stând de veghe la căpătâiul bolnavului aflat în prag de moarte ori la picioarele acestuia, în cazul în care mai are de trăit. Acesta este cinstit ca ocrotitor al fecioarelor, al mamelor şi al pruncilor, fiind cel care duce rugăciunile credincioşilor la Dumnezeu. Sfântul Mihail, cel mai cinstit dintre îngeri, numit și Mare Voievod, care poartă în mâna dreaptă o sabie și în mâna stângă o creangă de curmal sau un steag alb, a fost principalul adversar al lui Satan în lupta pentru Rai.
Sfântul Mina, protectorul celor păgubiţi
La 11 noiembrie este venerat Sfântul Mina, cel care îi ocrotește pe păgubiți și se arată grabnic ajutător celor nedreptățiți în procese și celor care au pierdut ceva sau au fost înșelați. Începând din anul 1874, Biserica Sfântul Mucenic Mina din București păstrează fragmente din moaștele Sfântului Mina, aduse de la Muntele Athos și de la Mănăstirea Sfântul Mina din Egipt. Un fragment din moaștele Mucenicului se regăsesc și la Catedrala Mitropolitană din Iași, alături de moaștele altor 32 de sfinți. Potrivit tradiției, după moartea sa, multă vreme nu s-a știut nimic despre trupul Sfântului Mina, până când locul în care a fost înmormântat a dăruit vindecare în mod miraculos unui păstor și turmei sale bolnave. Locul a devenit și mai cunoscut după ce însăși fiica împăratului Constantin cel Mare a fost vindecată, tot în acest loc, de lepră.