de Diana Georgescu
Cula este o construcție cu pereți groși din piatră sau din cărămidă, cu ferestre mici și metereze (guri de tragere), cu ușă de acces la nivelul parterului puternic întărită și cu numeroase ascunzători. Etajele superioare erau destinate locuirii, parterul fiind folosit pentru depozitarea proviziilor, scara de acces la nivelurile superioare fiind amplasată în interiorul culei, pentru a fi bine protejată. Alături de cea de la Curtişoara, din județul Gorj, mai există cule reprezentative, restaurate și corect puse în valoare în complexurile muzeale de la Măldărești și Bujoreni, în județul Vâlcea, și Mioveni, în județul Argeș.
Micul edificiu religios, cunoscut și drept biserica familiei Cornoiu, se înfăţişează doar vizitatorului avizat, aflat în incinta Muzeului Arhitecturii populare din Gorj - Curtișoara, comuna Bumbești-Jiu. Construcţia este ferită privirii atât prin amplasamentul său, cât și datorită vegetației luxuriante care o străjuiește. Muzeograful Albinel Firescu, şeful secţiei de Etnografie a muzeului, este cel care ne-a dezvăluit tainele ei.
Ctitoria din secolul al XIX-lea a supraviețuit comunismului
Biserica, purtând hramul Sfântului Ioan Botezătorul, a fost ridicată de Logofătul Cornea, în apropierea culei ce-i poartă numele, la începutul secolului al XIX-lea, cel mai probabil în 1802, şi a fost finalizată în anul 1821.
Atât cula, cât şi biserica din preajma ei au rămas în proprietatea familiei Cornoiu până în anul 1926, când ultima moştenitoare, Speranţa Cornoiu, a vândut ce mai rămăsese din moşie lui Constantin Neamţu, directorul Băncii Naţionale - filiala Craiova. Acesta a restaurat biserica, ieşită din cult în 1905, cu avizul şi fondurile Comisiunii Monumentelor Istorice. După naţionalizare, biserica a intrat în patrimoniul Cooperativei Agricole de Producţie din Corneşti şi, ulterior, din Târgu-Jiu. La sfârşitul anilor ’60 a fost inclusă într-un muzeu al satului în aer liber, rezistând astfel perioadei comuniste.
Construcţia din cărămidă prezintă o turlă, un pridvor, un naos şi un altar. În pridvor, către peretele de nord, se află casa scărilor, care urcă la turlă. În pronaos, pe peretele de vest, se află portretele ctitorilor în costume de epocă şi numele lor: Cocoana Bălaşa, cu fiicele Catinca şi Policsenia, boierul Enaiche, cu fiii Ion şi Grigore. În altar, la proscomidie, este un pomelnic: „1821 pomen gospod Costache, Ilinca, Aniţa, Ion, (…) Barbu, Maria, Radu, Idita, Grăjdana, Ştefan, Constandin, Alisandra, Samda, Gheorghe, Bălaşa, Enaiche, (...) Dumitru’’. Pe o piatră de mormânt care se află în pronaos este scris: „Această pisanie s-au făcut de dumneaiei cocoana Ana trăind în viaţă 20 iulie la leatu 1859.”
O mică bijuterie arhitecturală
Ascunsă din cauza vegetației abundente care o înconjoară, biserica este o construcție de tip dreptunghiular, cu absida altarului hexagonală, cu un pridvor deschis cu arcade din zidărie și clopotnița înălțată deasupra pronaosului, tot hexagonală. Ca și desfășurare planimetrică se identifică tinda, pronaosul, naosul, altarul. Fundația și temelia sunt realizate din bolovani de râu și de cărămidă. Acoperișul este construit în patru ape și acoperit cu șiță ochetată (numită cioc de rață) din brad, bătută la două rânduri și îmbinată cu cuie de lemn. Pictura murală la exteriorul edificiilor de cult din Oltenia se desfășoară, în general, în registrul superior al fațadelor, deasupra brâului. În cazul bisericii Cornoiu, desfășurarea picturală este mai restrânsă, cu mici medalioane pe laterale și în zona altarului, dar și cu reprezentările generoase care împodobesc pridvorul, poate cel mai privilegiat segment volumic din punct de vedere decorativ.
Geneza și Judecata de Apoi, reprezentate pe înțelesul credincioșilor
„Tema Judecății de Apoi are un impact mult mai mare asupra credincioșilor, mai ales prin poziționarea scenei, chiar la intrarea în biserică, în registrul din dreapta”, după cum ne explică domnul Albinel Firescu, cel care ne-a deslușit tainele frumosului edificiu. „Limba de foc împarte cadrul pe diagonală, creând astfel două registre. În dreapta, pe prima linie, sunt precizate primele popoare care vor ajunge la judecată: pro-Moise, turcii și ovreii. Cadrul este completat cu imagini ale dracilor, grupați pe ranguri, Satana fiind evidențiată în nuanțe cenușii și supradimensionată în raport cu întreaga compoziție. În registrul stâng sunt reprezentați alți draci, cu uneltele lor de tortură, la care se adaugă, vizibil, păcatul «celor care dorm duminica». Pictura este naivă”. Nu lipsește balanța lui Hristos (în colțul din stânga sus, lângă țâțâna ușii de la intrarea în pronaos), cu care cântărește păcatele. Deasupra arcadelor, etapele Genezei sunt dispuse în cadre sugestive, urmărind firul Scripturii: Dumnezeu creează lumea, îl creează pe Adam, o creează pe Eva, Raiul cu Pomul Vieții și al Cunoașterii, Șarpele ispititor, Eva și Adam se rușinează, Adam lucrează pământul, Eva toarce.
Un monument aflat în pericol
Eforturile specialiștilor Muzeului Arhitecturii populare din Gorj - Curtișoara au menținut acest monument viabil. Dar sunt necesare lucrări de conservare, care să stopeze infiltrațiile și implicit deteriorarea picturii, deja afectată, inclusiv de intervenția agresivă a oamenilor. Cei care doresc să sprijine acest demers se pot adresa conducerii complexului muzeal din Târgu-Jiu.