de Carmen Ciripoiu
Tradiția Bisericii afirmă că prima icoană a lui Iisus Hristos a apărut încă din timpul vieții Sale pământești. A fost imaginea numită în Occident „Sfântul Chip”, iar în Biserica Ortodoxă, „imaginea nefăcută de mână omenească”. E greu de spus câte icoane reprezentându-L pe Domnul există, dar cu siguranță una dintre acestea are un farmec cu totul ieșit din comun. Este vorba despre cea a lui Hristos din care răsare o viță-de-vie, o reprezentare puțin cunoscută în lume, o adevărată operă de artă cu care se mândrește Ardealul.
Realizată pe sticlă
Momentul apariției acestei minunate icoane nu se găsește, din păcate, în niciun document istoric, dar specialiștii spun că este ușor de estimat, dată fiind istoria extrem de zbuciumată a Ardealului. Mai precis, se pare că icoana s-a născut atunci când în această zonă a țării a apărut prozelitismul calvin, prin care s-a contestat orice realism sacramental, susţinându-se că Sfintele Taine nu ar avea decât o valoare simbolică. Această icoană a lui Iisus vița-de-vie, cunoscută și sub numele de Hristos euharistic, este de fapt răspunsul românilor ortodocşi faţă de problema calvină. Din mâinile cui a ieșit această frumusețe? Din cele ale unor autori anonimi, simpli țărani cu credință uriașă în Dumnezeu și în lucrările Sale, care au pictat-o într-o manieră naivă, plină de simţ artistic nativ. Icoana a fost realizată exclusiv pe sticlă, în multe centre din Ardeal, cum ar fi Nicula, Gherla, Şcheii Braşovului, Maierii Bălgradului (Alba Iulia), Lancrăm, Făgăraş, Mărginimea Sibiului, și foarte rar pictată și pe lemn. Potrivit specialiștilor, icoana este o reprezentare a cuvintelor Domnului consemnate de Ioan în Evanghelia sa: „Eu sunt viţa cea adevărată...”, și este prezentă mai ales în spaţiul altarului, la proscomidiar, locul în care se pregătesc pâinea şi vinul pentru împărtăşanie. Faptul că din corpul lui Iisus se revarsă vița-de-vie se referă la momentul în care vinul se transformă în Sângele Domnului, în timpul Sfintei Liturghii.
Prima reprezentare a ajuns în România în jurul secolului al XVII-lea
Prima imagine a lui Hristos vița-de-vie a sosit în România în jurul secolului al XVII-lea și a fost adusă de tipografii lui Petru Movilă de la Câmpulung. Această reprezentare a ajuns într-un celebru manuscris medieval românesc, Liturghierul mitropolitului Ştefan al Ungrovlahiei. Mai exact, scena iconografică Îl redă pe Iisus Hristos Cel înviat în faţa Crucii, stând pe masa Sfântului Altar, iar din coasta Acestuia creşte o viţă-de-vie plină de struguri, care sunt storşi de mâna lui Hristos direct în Sfântul Potir. Mai mult, lângă fiecare obiect al pătimirii din această gravură există câte un text semnificativ. De exemplu, lângă potir scrie: „Adună pe robii Săi, cu mare predicare, la potir!”. Este primul îndemn de acest gen, la cuminecare frecventă, în spaţiul creştinismului românesc. Potrivit unei vechi legende, soţia lui Pilat a fost martoră a Răstignirii Domnului. Procla s-a apropiat de crucea Mântuitorului, şi atunci i-a fost pătată rochia de sângele Lui. Pentru a nu fi descoperită de Pilat, care i-a interzis să meargă la locul supliciului, Procla şi-a îngropat veşmântul în grădină, la rădăcina unui piersic, şi din sângele lui Hristos a crescut o viţă-de-vie minunată, dătătoare de viaţă.
Colorată diferit în zonele țării
Uimitor de frumoasă, icoana lui Iisus vița-de-vie este reprezentată coloristic diferit în zonele țării. În unele părți, predominant este verdele smarald, iar în altele, roșul intens, până la stacojiu. Surprinzătoare este și o cruce pectorală episcopală din secolul trecut, în care Hristos este înfăţişat stând cu picioarele într-un teasc de struguri, care se află la muzeul Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Alba Iulia. Aceasta a aparținut episcopului Aron Marton, un personaj foarte iubit pentru faptul că s-a împotrivit comunismului. Crucea a fost realizată de Egino Weinert, din Köln, un artist desăvârșit, care toată viaţa a lucrat cu o singură mână, cea stângă. Pe cea dreaptă a pierdut-o în tinereţe, în timpul unui bombardament. Foarte interesant este faptul că icoana lui Hristos vița-de-vie nu a fost reprodusă niciodată întocmai, fiecare artist iconar care a cutezat să o zugrăvească adăugându-i elemente noi. Așa se face că în unele icoane masa Sfântului Altar este pictată pe valuri de apă, asemănându-se cu o corabie, având drept catarg Sfânta Cruce. În alte reprezentări, Hristos cu viţa este redat deasupra mormântului, fapt care evidenţiază că Sfântul Altar reprezintă „mormântul învierii noastre”. Există și icoane în care Sfânta Masă are zugrăvite pe ea elementele unei lăzi de zestre românești.
Sfinţii Petru şi Pavel, mlădiţe roditoare de struguri
Mai există și o altă icoană asemănătoare ca imagine cu cea a lui Hristos vița-de-vie, dar aceasta este inspirată dintr-o altă afirmație a Mântuitorului: „Eu sunt viţa, voi sunteţi mlădiţele”. Este vorba despre o altă reprezentare a lui Iisus, ca butuc al viței-de-vie din care se nasc mai multe ramuri. Sfinții Părinți afirmă că viţa simbolizează Biserica, iar mlădițele roditoare de struguri sunt reprezentate de Sfinții Petru și Pavel, ucenicii care L-au iubit pe Domnul întru eternitate.