În oraşul Piatra-Neamţ există una dintre cele mai frumoase biserici dedicate Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul. Biserica face parte din ansamblul arhitectural alcătuit din Curtea Domnească, Biserica „Sfântul Ioan” şi Turnul-clopotniţă şi, potrivit izvoarelor istorice, este ctitorie a lui Ştefan cel Mare. Cum era de aşteptat, municipiul Piatra-Neamţ s-a dezvoltat ca oraş în jurul Curţii Domneşti a lui Ştefan cel Mare. Ansamblul arhitectural constituie cel mai de preţ giuvaer spiritual al oraşului Piatra-Neamţ şi, în acelaşi timp, este un simbol cu care locuitorii oraşului se mândresc.
Stil arhitectural moldovenesc
Complexul este situat în plin centru al oraşului Piatra-Neamţ, în Piaţa Libertăţii, şi n-ar trebui ratat de niciun turist aflat în zonă. Din Curtea Domnească s-a mai păstrat doar o parte din pivniţele casei domneşti, unde se află acum o expoziţie muzeală şi bucăţi din zidul incintei. Biserica „Sfântului Ioan Botezătorul“ a fost ridicată între 1497 şi 1498, având un aspect monumental, elegantă, fiind caracteristică stilului arhitectural moldovenesc din acea perioadă, îmbinând planul dreptunghiular şi bolţile semicilindrice cu planul trilobat şi turla pe naos. Turnul, construit în 1499, din piatră brută şi întărit cu patru contraforturi ce-i subliniază profilul zvelt, are 19 metri înălţime.
Foişorul de pază a fost adăugat în epoca modernă. Curtea Domnească a făcut parte din sistemul de instituţii şi unităţi politico-administrative, militare şi economice construite în Moldova până în secolul al XVII-lea (Bacău, Iaşi, Hârlău, Vaslui şi Cotnari). În urma unor lucrări arheologice efectuate în 2000, lângă Biserica „Sfântul Ioan Domnesc“ din Piatra-Neamţ au fost descoperite schelete umane, piroane de fier şi o monedă din argint, atestată ca fiind de pe vremea lui Sigismund al III-lea al Poloniei. Se pare că acolo a existat un cimitir. De câţiva ani, complexul arhitectural necesită renovări ample, întrucât monumentele au început să se deterioreze. În plus, în apropiere se ridică construcţii moderne, nepotrivite cu ansamblul, şi acestea pot, de asemenea, deteriora atât aspectul, cât şi constucţiile istorice în sine. Lucrările la obiectivele noi au continuat până la finalizare, în ciuda unor proteste în presă din partea unor intelectuali, care au atras atenţia în mod serios asupra profanării vechiului cimitir medieval din zonă.
Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul
În fiecare an, la 24 iunie, prăznuim Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, fiul prorocului Zaharia şi al Elisabetei. Sfântul Ioan Botezătorul a propovăduit pocăinţa, spunând tuturor că a venit vremea ca oamenii să fie gata să-l primească pe Fiul lui Dumnezeu, care vine în lume pentru mântuirea neamului omenesc. Ioan l-a botezat pe Domnul Hristos în apa Iordanului. Iisus a mărturisit despre Ioan că acesta este mai mare decât toţi cei născuţi din femeie, şi mai mult decât un proroc, pentru că a săltat în pântecele maicii sale şi a propovăduit oamenilor venirea Mântuitorului nostru, apoi a mers la Iad, ca să vestească Învierea. Mama Sfântului Ioan, Elisabeta, era numită „cea stearpă”, deoarece nu avea copii şi abia după multe rugăciuni a primit binecuvântarea de a naşte. Zaharia a fost mut de la zămislirea fiului lui până la naşterea acestuia.
Mai târziu, când Irod căuta să omoare pe toţi pruncii de 2 ani şi mai mici, au venit slujitorii regelui şi la preotul Zaharia, al cărui rând era să slujească la altar. Şi i-au cerut fiul, dar el le-a răspuns: „Acum slujesc Domnului Dumnezeului lui Israel, iar fiul meu nu ştiu unde este!” Irod, mâniindu-se, a trimis armata a doua oară la el pentru a afla unde este copilul, dar nu au aflat nimic. Astfel l-au omorât acolo, între biserică şi altar. Elisabeta fugise cu pruncul în munţi.
Anda Postolache
