de Anda Postolache
- Hramul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena
La doar doar câţiva kilometri nord de orăşelul Horezu, vatră importantă a olăritului românesc, se află faimoasa mănăstire de maici Hurezi, având hramul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Construită între 1690 şi 1697, prin grija şi darea de mână a Domnitorului Constantin Brâncoveanu.Perla ortodoxiei oltene
Mănăstirea este situată într-un cadru natural foarte frumos, la poalele masivului Buila-Vânturariţa. Biserica acestei aşezări monahale este considerată de specialişti drept reprezentativă pentru stilul brâncovenesc, una dintre cele mai frumoase din Ţara Românească. De altfel, cui nu-i plac superbele coloane ale pridvoarelor construite în stilul amintit, curtea interioară, străjuită de cerdacuri, de florării sculptate în piatră şi în lemn, de unde se revarsă pacea şi liniştea divină? La Hurezi se ajunge uşor, fiind inevitabilă poposirea la această aşezare monahală atunci când se face un pelerinaj la locurile sfinte vâlcene şi la cele din întreaga parte de sud a Olteniei.
Reşedinţă domnească
La Hurezi veţi găsi un întreg ansamblu mănăstiresc format din biserica centrală şi de alte patru biserici, corp de chilii, clopotniţă. În trecut, aici era şi un spital unde bolnavii erau îngrijiţi de monahi. Toate cele cinci biserici s-au păstrat în starea lor originală. Pridvoarele ce se deschid spre curte prin arcade susţinute de zece coloane de piatră sunt decorate cu motive de Renaştere târzie. Ctitorul Constantin Brâncoveanu a plasat aici şi o reşedinţă domnească pe aripa nordică, încadrată perfect arhitectural cu restul clădirilor. Mănăstirea Hurezi a fost comparată din punctul de vedere al organizării construcţiilor cu vetrele monahale de la Muntele Athos. Biserica principală a mănăstirii, destinată să devină loc de odihnă veşnică al domnitorului Constantin Brâncoveanu şi al familiei sale, ar fi trebuit să primească într-o zi rămăşiţele sale pământeşti, dar el a fost decapitat, după cum se ştie, împreună cu cei patru fii ai săi, în ziua de 15 august 1714, la curtea sultanului turc, sub acuzaţia de „trădare”.
Începuturile unui nou stil în pictură
Pictura murală de la Hurezi este autentică, una dintre cele mai frumoase ale ortodoxiei româneşti. Realizate între 1692 şi 1702 de doisprezece pictori conduşi de meşterii Constantinos şi Ioan, picturile reprezintă începutul stilului „brâncovenesc”. Cei doi artişti au fost şi creatorii ansamblului pictural al Bisericii Doamnei din Bucureşti, construită în 1683, şi au avut un rol important în cadrul Renaşterii bizantine, în pictura icoanelor mobile şi a celor murale, acte artistice încurajate de cercurile grecofile de la curtea lui Şerban Cantacuzino (1678-1688). Pe pereţii de la Hurezi veţi putea admira scene precum „Scara lui Ioan Scărarul”, „Scara lui Iacob”, „Viaţa adevăratului călugăr”, „Arca creştinătăţii”, „Moartea lui Efrem Sărul”, „Buna Vestire”, imnuri de nuntă, „Fecioara Protectoare”. Pictorii au introdus în programul pictural imagini ale unor sfinţi autohtoni precum Nicodim de la Tismana, Grigore Decapolitul, dar şi personaje din romanul religios „Varlaam şi Iosif” - tradus în româneşte după 1650 - şi viaţa „Sfântului Constantin”, dar şi teme importante cu caracter moralizator şi escatologic: „Judecata de apoi”, „Parabole biblice”.
S-a lucrat zece ani
La acest celebru ansamblu monahal au lucrat timp de zece ani maeştri, zidari, tăietori în piatră şi sculptori în lemn, pictori de icoane şi murali. La iniţiativa lui Constantin Brâncoveanu, Hurezi a devenit principalul centru artistic al episcopiei Râmnicului. Mănăstirile Polovraci, Mamu, Surpatele, Cozia, Govora, la fel ca şi schiturile Feldelşoiu şi Sărăcineşti au fost construite sau restaurate şi decorate de aceiaşi pictori, care au făcut din Hurezi bijuteria ctitoriilor brâncoveneşti. Aceştia au format o adevărată şcoală în artă, stilul lor perpetuându-se până după 1800.
Sfinţii Constantin şi Elena sunt prăznuiţi anual la 21 mai. Numiţi „întocmai cu apostolii”, deoarece au eliberat creştinii de sub tirania păgână, au construit biserici, scoţând credincioşii din catacombe, unde erau nevoiţi să se roage din pricina prigoanei păgâne. Constantin a iniţiat Edictul de la Milano din 313, prin care creştinismul a devenit religie liberă. A participat la Sinodul I, unde s-a formulat o parte din Crez. Sfânta Elena, mama lui Constantin, a descoperit Crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul. A construit Biserica Sfântului Mormânt al Domnului, l-a sfătuit tot timpul pe fiul său, împăratul, şi s-a rugat pentru el.