de Luana Mare şi Sorin Dumitrescu
Catedrala Mântuirii Neamului a fost pregătită pentru sfinţire, eveniment ce va avea loc în ziua de 25 noiembrie, eveniment urmat de „zilele sfințirii” până pe 30 noiembrie. La opt ani de la începerea lucrărilor, edificiul a ajuns la etapa construcţiei „la roşu”, urmând ca, până în 2024, să fie finalizată complet. Despre acest important moment ce va marca Anul Centenarului Unirii, ne-a vorbit teologul Vasile Bănescu, purtător de cuvând al Patriarhiei Române, realizator al emisiunii „Credinţă şi cultură” la Trinitas TV.
„Sanctitatea Sa Bartolomeu I va oficia slujba de târnosire a edificiului”
- Care este programul evenimentelor de sfinţire a Catedralei Mântuirii Neamului?
- În ziua de 25 noiembrie 2018 va fi evenimentul central al anului 2018, An omagial al unității de credință și de neam și An comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918 în Patriarhia Română, moment care va marca luminos Anul Centenar. Cu acest prilej, Patriarhia Română va organiza mai multe manifestări duhovnicești, liturgice și culturale. Astfel, în ziua de duminică, 25 noiembrie, va avea loc slujba de sfinţire a Catedralei Naţionale, care va fi oficiată de Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Arhiepiscopul Constantinopolului - Noua Romă și Patriarh Ecumenic, și de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Programul liturgic al acestui eveniment va începe la ora 9:00. La 30 noiembrie, ziua sărbătoririi Sfântului Apostol Andrei (primul hram al noii catedrale), Sfânta Liturghie va fi oficiată de Preafericitul Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului și a toată Palestina, împreună cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
- Cum va decurge ziua de 25 noiembrie?
- Ziua va începe cu slujba de târnosire (sfințire) a Catedralei Naționale, care va fi urmată de un cuvânt de învățătură al Părintelui Patriarh Daniel, apoi va fi oficiată Sfânta Liturghie. După citirea Sfintei Evanghelii, Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarh Ecumenic, va rosti omilia (predica), iar la sfârșitul Sfintei Liturghii Părintele Patriarh Daniel va rosti un cuvânt de mulțumire și de binecuvântare. Începând cu ora 18:00 va fi oficiată slujba Privegherii închinată Sfântului Apostol Andrei.
„Din Grecia va fi adusă spre închinare mâna Sfântului Apostol Andrei”
- Ce personalităţi culturale, politice se află pe lista de invitaţi?
- În mod firesc nu vor lipsi personalități ale vieții publice - religioase, culturale, mediatice, politice - din România și din străinătate, oficialități, oameni care au înțeles de la început rațiunile adânci, necesitatea și datoria înălțării acestei Catedrale care a lipsit până acum din spațiul românesc creștin ortodox. La slujba de sfințire a altarului și a catapetesmei noii catedrale vor participa toți ierarhii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Lor li se vor alătura Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I și Mitropolitul Hrisostom de Patra din Grecia.
- Vor fi aduse moaşte ale unor sfinţi în perioada sfinţirii?
- Da, Mitropolitul Hrisostom de Patra din Grecia va aduce cu acest prilej spre cinstire „Mâna Sfântului Apostol Andrei”.
- Va fi permis accesul credincioşilor, bărbaţi şi femei în altar, aşa cum se procedează în cazul târnosirii oricărei biserici?
- Desigur, în ziua sfinţirii Catedralei, credincioşii - bărbaţi, femei, copii - vor putea intra în altar.
- În ce stadiu al lucrărilor se află Catedrala Mântuirii Neamului în apropiere de sfinţire?
- Lucrările pe șantierul Catedralei sunt foarte avansate. Concomitent s-a efectuat laborioasa operațiune de punere în funcțiune a clopotelor și finul reglaj al acestora. La 25 noiembrie, noua Catedrală va fi locul cel mai important din România, aflată doar cu câteva zile înainte de sărbătorirea celor 100 de ani de statalitate modernă și independenţă: ziua de 1 Decembrie, sărbătoarea noastră națională.
- Va fi sfinţită întreaga Catedrală?
- La 25 noiembrie va avea loc sfinţirea altarului şi a catapetesmei, adică târnosirea Catedralei. Ulterior, când toate registrele iconografice ale catedralei vor fi finalizate (în mozaic), se va oficia și slujba de sfințire a acestora.
„În caz de incendiu, se deschid automat toate uşile”
- Din ce este făcută catapeteasma şi cât a durat realizarea ei?
- Catapeteasma sau iconostasul este din beton armat, iar construcţia acesteia a început în luna august 2014 și a fost finalizată în luna martie 2015. Nu s-ar fi putut face o catapeteasmă rezistentă din lemn la dimensiunile acestea (are o înălţime de 18 m). Toate scenele iconografice ale catedralei vor fi realizate în mozaic, cu materiale aduse din Murano, Italia, iar suprafața pe care se întinde această lucrare este de aproape 408 metri pătrați şi poartă semnătura pictorului Daniel Codrescu. Din calculele noastre a rezultat că pentru catapeteasmă avem nevoie de 12 kg de mozaic pentru un metru pătrat de icoană. În total, vor fi 45 de icoane pe cele patru registre, iar fiecare icoană va fi delimitată prin brâie realizate în mozaic. Peretele veşmântarului aflat în interiorul altarului va avea nouă ferestre cu vitralii în termopan.
- Din ce este realizată Sfânta Masă?
- Sfânta Masă, elementul central al oricărei biserici, a fost realizată din marmură românească şi are dimensiunile 2,10 X 2,10 m.
- Este adevărat că uşile montate se deschid automat în caz de incendiu?
- Au fost preferate uşi din bronz, care nu „lucrează” în timp, aşa cum se întâmplă în cazul celor din lemn, şi care respectă regulile europene de protecţie. Da, în caz de incendiu acestea se deschid automat.
„Cupolele sunt realizate dintr-un aliaj care să reziste la intemperii”
- Ce lucrări sunt în derulare în prezent?
- Până la 25 noiembrie se vor finaliza următoarele lucrări: structura de rezistenţă a Catedralei până la cota 91, vor fi montate structurile metalice de peste abside, pronaos, turle mici, turla-clopotniţă, vor fi montate uşile de bronz de la cota zero, ferestrele corpului principal al Catedralei, precum şi pardoseala din piatră şi marmură a altarului şi a soleei, dar şi vitraliile ferestrelor din altar/veşmântar. Cele şase clopote au fost deja fixate şi au fost realizate reglajele acestora de o echipă trimisă de firma producătoare din Austria.
- Din ce material sunt realizate cupolele?
- Cupolele sunt acoperite cu tablă dintr-un aliaj de cupru, zinc, staniu și fier care imită culoarea aurului. Odată cu trecerea timpului, culoarea se va schimba, se va închide puțin sub influența razelor soarelui, a intemperiilor, a prafului etc. S-a vehiculat ideea că ar fi îmbrăcate în foiță de aur. Este o gravă eroare. Nu există în compoziția învelitorii acoperișurilor aur, nici nu sunt placate cu foiță de aur. Materialul este produs în Germania și, după cum am spus, este un aliaj din metale utilizate frecvent în asemenea construcții.
„120 de metri până la turla Pantocrator şi încă 7 metri va avea crucea de deasupra”
- Ce înălţime va avea Catedrala?
- Va avea 120 de metri până la baza viitoarei cruci care va fi pusă pe turla Pantocrator, turla principală. Pantocrator înseamnă în limba greacă atotputernic. Acolo va fi punctul cel mai înalt și vor exista zone intermediare, unde pelerinii vor urca pentru panoramă. Vor fi două astfel de pasarele. Deasupra turlei mari va fi aşezată o cruce de 7 metri înălţime. În total, pe turlele Catedralei vor fi amplasate 12 cruci.
- Câte persoane estimaţi că vor fi prezente la acest important eveniment?
- Doar în interiorul Catedralei vor exista 3.000 de locuri pe scaune. Numărul tuturor participanților este imposibil de estimat, dar importanța evenimentului, contextul anului centenar în care acesta se desfășoară, dorința puternică a credincioșilor din București, din țară și din străinătate de a vedea cu ochii lor noua Catedrală, curiozitatea firească a tuturor celor care au auzit de construirea ei, ne îndreptățesc să credem că, la 25 noiembrie, apoi în „zilele sfințirii”, așa cum sunt numite zilele premergătoare sărbătoririi primului hram al catedralei „Sfântul Apostol Andrei” (30 noiembrie), prezența tuturor celor care vor dori să treacă pragul Catedralei Naționale va fi una de ordinul multor mii de persoane.
„Trinitas TV va transmite în direct“
- Care este data planificată pentru încheierea lucrărilor Catedralei?
- În funcţie de bugetul alocat, ar putea fi încheiate lucrările cel mai devreme în 2024.
- Va fi transmisă în direct ceremonia de sfinţire?
- Da, iar actorii mediatici principali care vor asigura transmisiunea în direct a evenimentelor dedicate Sfințirii Catedralei Naționale vor fi Televiziunea Trinitas și Radio Trinitas ale Patriarhiei Române.
- Ce alte slujbe importante vor mai avea loc în Zilele Sfinţirii?
- Un eveniment foarte important îl constituie sărbătorirea primului hram al noii Catedrale, ziua Sfântului Apostol Andrei. Sfânta Liturghie din această zi va fi oficiată de Preafericitul Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului, împreună cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
- Care sunt hramurile pe care le va avea Catedrala Mântuirii Neamului?
- Hramul principal este Înălțarea Domnului, respectiv Ziua Eroilor. Al doilea hram este Sfântul Apostol Andrei, Cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României. Această dorință de a avea ca hram principal Înălțarea Domnului și Ziua Eroilor a fost a Preafericitului Părinte Patriarh Teoctist.
„Clopotele ar trebui să funcţioneze 400 de ani“
- Vă rog să ne daţi câteva detalii tehnice despre clopote.
- Au fost realizate la fabrica Grassmayr din Innsbruck - Austria, au o garanție de 15 ani și o durată de funcţionare apreciată la peste 400 de ani. Au fost aduse în țară în urmă cu un an şi jumătate, la 19 mai 2017. Toate cele şase clopote, care au în total 33 de tone, au fost montate în turla clopotniței de pe fațada de vest, la o înălțime de 60 de metri. Clopotul mare are o greutate de 25 de tone, înălțime și diametru de aproximativ 3 metri. Este cel mai mare clopot cu balans liber din lume. Clopotul dedicat eroilor neamului va putea fi auzit pe o rază de 15 km, dar numai la evenimentele și sărbătorile importante. Ferestrele turlei clopotniță au jaluzele speciale, reglabile, pentru dirijarea sunetului astfel încât să nu deranjeze locuitorii din zonă.
- De ce este considerată catedrala un simbol al unității de neam?
- A fost și suntem un popor prin excelență ortodox, păstrător al dreptei credințe, indiferent de câte invazii barbare și încercări de supunere au existat de-a lungul veacurilor. Cel care a inițiat demersuri și a dorit construirea unei catedrale la București în semn de recunoștință față de Dumnezeu și faţă de jertfa poporului român pentru credință și unitate a fost Carol I.
- Părintele Patriarh a amintit cândva și de bisericile care au fost distruse în zona actualei catedrale, pe vremea comunismului. Câte au fost acestea?
- Pe Dealul Spirii au fost cinci biserici, dintre care două au fost translate, iar trei distruse.