de Luana Mare şi Sorin Dumitrescu
S-a împământenit obiceiul ca, în Postul Mare, să se înceapă și sărindarele de Paște, o perioadă în care se dau pomelnice, se aduc prinoase pentru sufletul celor adormiți și se fac rugăciuni pentru iertarea de păcate. Despre această rânduială și despre înțelesul sărindarelor ne-a vorbit preot dr. Emil-Nedelea Cărămizaru (medalion) de la Biserica „Sfântul Gheorghe” Nou din București.
„O rânduială pentru vii și adormiți”
- Ce este un sărindar și care e folosul său pentru sufletul unui creștin?
- Sărindarul este o rânduială de pomenire - pentru un răstimp de 40 de zile - pentru cei adormiți, dar și pentru cei vii. Cuvântul provine din limba greacă, „sărindar” însemnând „patruzeci”, iar în limba slavă, termenul are sensul de „soroc”. Etimologia slavonă a cuvântului ne poate indica faptul că, la început, rânduiala era specifică celor adormiți, dar, în timp, pomenirea a fost extinsă și pentru cei vii. Preotul pomenește sărindarele la 40 de Proscomidii și, implicit, Sfinte Liturghii săvârşite duminica, în sărbători și în alte zile, scoţând pe Sfântul Disc miride pentru cei vii și pentru adormiţi. Sărindarul individual este dat de creştini pentru pomenirea celor vii și a celor adormiți, cerând de la Dumnezeu binecuvântarea Sa, întru iertarea şi dezlegarea de păcate.
- Așadar, sărindarul poate fi numit și un mijloc prin care ne putem ruga pentru cei plecați dintre noi. Este important să ne rugăm pentru sufletele celor adormiți?
- Iubirea este cea care ne dă impuls statornic, determinându-ne, în mod firesc, să ne rugăm deopotrivă și pentru cei vii, și pentru cei adormiți întru Domnul. Având temelia creștină a dragostei, ne rugăm neîncetat unii pentru alții și, mai ales, pentru cei care au plecat în veșnicie, întrucât ei au nevoie de sprijinul nostru duhovnicesc, materializat în rugăciune stăruitoare. Grija izvorâtă din iubire ne determină să ieșim din egoism, rugându-ne unii pentru alții. A ne ruga unii pentru alții înseamnă a avea sfânta responsabilitate de a ne ruga inclusiv pentru cei răposaţi. Sfântul Apostol Pavel, în epistola sa către Timotei, ne învață: „Vă îndemn, deci, înainte de toate, să faceţi cereri, rugăciuni, mijlociri, mulţumiri pentru toţi oamenii” (1 Timotei 2, 1). Așadar, toți cei care au adormit întru Domnul au mai multă nevoie de rugăciune decât noi, cei vii, întrucât aceștia nu mai au putința de a se ruga pentru ei înșiși. Astfel, putem spune că sărindarele, acatistele și pomelnicele devin atât o cale de ieșire din egoism, cât și o dovadă a iubirii și a profundei noastre legături cu cei care sunt cu noi aici, în lumea aceasta efemeră și, de asemenea, cu cei care s-au mutat în ceea ce numim „viața cea adevărată”. În acest demers duhovnicesc avem, ca sprijin comunional, slujirea preoțească în Biserica Sfântă a lui Hristos.
„Se pot citi oricând în cursul unui an calendaristic”
- Care este perioada când pot fi date aceste sărindare?
- Sărindarele pot fi săvârșite oricând în decursul unui an calendaristic, dar cu precădere în perioadele liturgice mai importante, cum este Sfântul și Marele Post sau oricând Sfânta Liturghie se săvârşeşte mai des sau zilnic.
- Ce trebuie să știe credinciosul care duce un sărindar, pentru prima dată, la biserică? De exemplu, este necesară aducerea de prinoase (vin, prescuri, făină etc.) pentru săvârșirea sărindarului în biserică?
- Credinciosul care doreşte să se săvârşească această pomenire aduce la biserică un pomelnic cu numele de botez al celui sau ale celor care doresc să fie pomeniţi, însoțit de prescuri, vin, untdelemn pentru candele, lumânări şi tămâie. În unele locuri, credincioșii aduc şi diferite prinoase (ofrande), precum grâu, zahăr, mirodenii şi altele necesare pregătirii colivelor pentru pomenirea celor răposați. Sărindarele pentru cei morţi sunt pomenite în posturi la Sfânta Liturghie şi la slujba Litiei pentru cei adormiţi - zilnic. În toate sâmbetele Sfântului și Marelui Post, Biserica face pomenire specială pentru cei adormiţi, săvârşind astfel Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, precum şi slujba Parastasului.
„Se încheie cu slujba Parastasului în Sâmbăta Floriilor”
- Există vreo rânduială specială pentru terminarea celor 40 de Sfinte Liturghii?
- „Dezlegarea sărindarelor”, așa cum este denumită ziua în care se împlinesc cele 40 de zile de pomenire, este marcată, așa cum se cuvine, prin săvârșirea Sfintei Liturghii şi a slujbei Parastasului, pomenindu-se, desigur, în cadrul acestor sfinte slujbe, numele tuturor celor rânduiți spre a fi pomeniți. Această „Dezlegare a sărindarelor” se face în Sâmbăta Floriilor, denumită și „Sâmbăta lui Lazăr”.
- Ce trebuie să facă un creștin pe parcursul celor 40 de zile în care se citește sărindarul?
- Fiecărui creștin îi este recomandat să participe, pe cât se poate, la slujbele săvârșite în biserică și să se roage, individual, pe toată durata zilelor în care sărindarul său este pomenit în sfântul lăcaș. Astfel, rugăciunile noastre sunt luminate de harul lui Dumnezeu, prin prezența Sfântului Duh, îmbinând, în mod fericit, rugăciunea particulară cu cea de obşte, sub îndrumarea și asistența spirituală a Sfintei Biserici.
„Când sunt pomeniţi binefăcătorii bisericilor, se numeşte sărindar de obşte“
- Ce este sărindarul de obște?
- Sărindarul de obște se săvârşește de preot timp de 40 de Liturghii, neîntrerupt, în cinstea unui eveniment important, cum ar fi: sfinţirea unei biserici, Taina Sfintei Hirotonii etc. Astfel, pe pomelnice este scris numele celor care au contribuit la zidirea bisericii, al ctitorilor, binefăcătorilor, donatorilor, jertfitorilor etc.