de Luana Mare şi Sorin Dumitrescu
De câte feluri este agheasma, când se sfinţeşte şi pentru ce poate fi utilizată? Despre toate acestea ne-a vorbit preot arhimandrit Chiril Lovin, de la Mănăstirea Antim, din Capitală. În „Pravila bisericească” scrie că agheasma, apa sfinţită prin slujba bisericească, se face când preotul cheamă asupra ei puterea Duhului Sfânt, pentru ca ea să aibă darul de a sfinţi viaţa oamenilor şi a naturii înconjurătoare şi pentru ca acestea să capete binecuvântarea Domnului. Apa este simbolul curăţirii sufleteşti, al promovării şi sfinţirii vieţii, iar stropirea cu această apă aduce curăţirea, binecuvântarea şi ţine relele departe.
„Apa sfinţită de Bobotează amintește de Iisus Hristos”
- De câte feluri este agheasma?
- Există Agheasma mare, cea care se săvârşeşte la 5 şi 6 ianuarie şi care se ia înainte de anafură, de la 5 până la 14 ianuarie. Apoi, peste an, se ia numai cu binecuvântarea duhovnicului. Agheasma mare se sfinţeşte numai în ajunul şi în ziua Bobotezei şi ea aminteşte de Botezul Domnului în Râul Iordan, dar şi de propriul nostru botez. De aceea, rânduiala de la să- vârşirea Agheasmei mari este preluată din slujba Botezului şi apa sfinţită la Bobotează ne aminteşte de apa propriului botez şi de apa Iordanului, în care S-a botezat Hristos. O păstrăm curăţitoare, aşa cum în apa botezului ne-am curăţit de orice păcat, acum o primim iarăşi, prin Agheasma mare, amintindu-ne de curăţia de la început. Mai avem agheasma mică, săvârşită în tot restul anului, care se ia după anafură. Agheasma mică este săvârşită prin rugăciuni, mai ales către Maica Domnului şi către sfinţi. Iniţial, această slujbă a luat naştere la Biserica Vlaherne, din Constantinopol, unde exista un izvor făcător de minuni al Maicii Domnului, şi de aceea agheasma mică are această legătură cu cinstirea Maicii Domnului.
- Există mai multe feluri de agheasmă mică? Pentru mai multe trebuinţe?
- Cuvântul grecesc „agheasmă” înseamnă sfinţire. La noi, prin acest termen se înţeleg atât apa sfinţită, cât şi slujba sfinţirii. Agheasma mică se mai numeşte şi „sfeştanie” (cuvânt slavon), care înseamnă luminare sau slujba luminării. Există obiceiul ca agheasma mică să se săvârşească în prima zi a fiecărei luni. În vechime, la noi, la sate, mergea preotul cu agheasma în ziua dintâi a lunii şi stropea în case. Aşa cum se face în Ajunul Bobotezei. Exista această tradiţie până la cel de-Al Doilea Război Mondial. Ea se poate face şi mai des, dar aşa e trecut şi în Molitfelnic. Ea se face la început de lună într-un vas şi ţine o lună întreagă. Mai este agheasma mică cu rânduială specială, în Săptămâna Luminată, atunci când se citesc primele cântări ale Învierii. În această perioadă săvârşim agheasma Paştelui. Cea mai cunoscută este cea din Vinerea Izvorului Tămăduirii, în amintirea izvorului Maicii Domnului, şi se consideră că are puteri vindecătoare mai mari.
„Se poate apela la sfeştanie pentru alungarea insectelor dăunătoare sau pentru femeia lăuză”
- Cu ce alte ocazii se mai face agheasmă?
- Rugăciunea de sfinţire cere la toate tipurile de agheasmă tămăduirea trupului, sfinţirea casei. Mai este agheasma Sfântului Trifon, care e o rânduială obişnuită, doar că la sfârşitul ei se adaugă rugăciunile şi exorcismele sfântului împotriva insectelor dăunătoare. Se foloseşte şi pentru protejarea de tot felul de nenorociri şi de pagube ale viilor, livezilor, ogoarelor, culturilor. În Molitfelnic mai scrie că se poate face agheasmă atunci când este secetă mare sau boală în animale. Se mai face agheasmă la Sfinţii Doctori fără de arginţi: Cosma şi Damian din Arabia, Cosma şi Damian din Asia Mică, Chir şi Ioan, Talaleu, Ermolae, Pantelimon, Anichit şi Fotie, Diomid, Luca, Trifon, Samson, la care se adaugă Sfântul Mucenic Iulian sau noii Doctori fără de arginţi, Nectarie de la Eghina şi Luca al Crimeii.
- Există agheasmă pentru nou-născut?
- Se face agheasma specială pentru femeia lăuză. Trebuie făcută în prima zi după ce a născut, dar se poate face oricând până la botezul copilului. Cu cât mai aproape după momentul naşterii, cu atât mai bine. Poate merge cineva din familie la biserică, preotul sfinţeşte apa şi i-o trimite mamei acasă. Din această apă poate să bea femeia care a născut, iar pruncul să fie stropit, pentru a fi păzit de rele până la vremea botezului. Se foloseşte de la ziua întâi a naşterii copilului până la botezul acestuia şi e utilă atât pentru el, cât şi pentru mamă. O a doua sfințire a apei pentru copil se face la săvârșirea Tainei Sfântului Botez. Când se botează pruncul, se sfințește mai întâi apa din cristelniță și după aceea se scufundă copilul în apă sfințită. Se mai face agheasmă la sfinţirea unei biserici, la punerea temeliei acesteia. Atunci se face o rugăciune specială.
„Orice început demn de binecuvântare poate fi sfinţit”
- Este posibilă sfinţirea cu agheasmă a firmelor sau a maşinilor? Există acordul Bisericii pentru acestea?
- Există şi sfeştanii speciale pentru binecuvântarea începutului de firmă, la începutul unor lucrări publice sau particulare. Au fost din vechime rugăciuni şi apă sfinţită pentru tot felul de trebuinţe. Există o sfeştanie specială pentru binecuvântarea unui vehicul. Grecii mai au câteva sfeştanii pe aceeaşi structură: la punerea temeliei unei şcoli, la instituţie social-filantropică. Se face agheasmă cu fiecare ocazie. Într-o carte de Te Deum din 1940 există rugăciuni speciale care se ataşează la sfeştanie, care se pot rosti odată cu sfinţirea apei şi la inaugurarea unui tunel, la binecuvântarea flotei. Pe atunci, România avea o flotă puternică, se construiau tuneluri, şosele. În funcţie de nevoile pastorale, Biserica alcătuieşte noi slujbe care sunt cerute, pentru noi construcţii demne de binecuvântare.
„Una dintre condiţii pentru a lua apă sfinţită este curăţenia trupească“
- Cum se ia apa sfinţită?
- Oricine poate consuma apă sfințită cu condiția să nu mănânce și să nu bea nimic după ora 24:00, adică miezul nopții, pentru ca ziua următoare să o începem cu harul lui Dumnezeu, ce se află în această apă sfințită. Pentru cei căsătoriți, condiția principală pe care trebuie să o îndeplinească pentru a consuma apa sfințită dimineaţa este „curățenia trupească”. Se poate stropi prin casă atunci când se crede de cuviință (suspect de farmece, de descântece, de vrăjitorii sau de alte lucrări diavolești). Celor bolnavi, apa sfințită le este de mare trebuință: să o bea pe nemâncate, să-și stropească hainele de pe ei și rănile sau locurile dureroase. Grajdul animalelor se poate stropi în fiecare lună cu apă sfințită, dar mai ales când apar diferite boli la animale sau la păsări. Este indicat ca grădinile și țarinile să se stropească cu apă sfințită atât la semănat și la recoltat, cât și la apariția dăunătorilor sau a altor boli. Mașinile și orice utilaj cu care lucrăm de asemenea să se stropească cu apă sfințită, împotriva accidentelor.