de Valentin Țigău

La 19 martie 2019, Papa Francisc a aprobat decretul privind martiriul a șapte episcopi greco-catolici români. Este o recunoaștere oficială a martiriului celor care și-au dat viața pentru Christos în anii comunismului. Aceștia sunt: Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, episcopi uciși „in odium fidei”, în diferite locuri din România între anii 1950 şi 1970.

Dosarul pentru Vatican conţine 2.000 de pagini

Francisca Băltăceanu și Monica Broșteanu sunt cele două autoare ale unei cărți-eveniment, care va fi lansată la București cu doar trei zile înainte de vizita în România a Suveranului Pontif: „Martori ai Fericirii. Șapte vieți de sfinți români” (Editura Humanitas). Cartea spune istoriile celor șapte martiri care vor fi beatificați pe Câmpia Libertății de la Blaj, în ultima zi a călătoriei papale. După ani întregi de studiu în arhive, cele două profesoare de la Institutul Teologic Romano-Catolic București au scos la iveală fragmente din viața celor care „au socotit tot acest parcurs de martiriu o fericire de a participa la pătimirile lui Christos”, spune prof. Monica Broșteanu. „Cei șapte constituiau întregul episcopat greco-catolic din acea perioadă. Unul dintre ei, al șaptelea, a fost sfințit episcop în închisoare. Acest episcopat greco-catolic s-a păstrat fidel față de jurământul de credință, față de Dumnezeu și de Biserică. N-a cedat niciunul, n-a trădat niciunul, în ciuda greutăților prin care au trecut. Mereu au fost invitați să cedeze, dar de fiecare dată au refuzat în numele crezului lor față de Dumnezeu și de Biserică”, spune prof. Francisca Băltăceanu. „Unii, mai tineri, au apucat timpurile de după România Mare, iar alții, mai în vârstă, au prins Imperiul Habsburgic și au avut alt parcurs. Am scris un capitol pe care l-am numit «În viața normală», în care descriem cum au fost ei înainte de persecuție. Fiecare a trecut pe la Blaj, pe la Academia Teologică, fiecare a predat teologia”. Dosarul pentru Vatican conţine 2.000 de pagini și se numește „Despre Episcopul Valeriu Traian Frențiu și însoțitorii”. Primul dintre martiri nici nu a mai ajuns la închisoare, pentru că a murit în anchetă. Este vorba despre Vasile Aftenie, episcopul auxiliar de Blaj, dar care răspundea de București. „Comuniștii au crezut că el va ceda mai ușor și asupra lui s-au revărsat ura și violența ieșite din comun”. Ceilalți au fost arestați, duși în diverse locuri cu domiciliu forțat, apoi la Sighet. „Acolo și-au găsit o bună parte din martiriu. Trei dintre ei au și murit acolo: episcopul Valeriu Traian Frențiu, care era cel mai în vârstă, a decedat la 77 de ani”.

Unul îmblânzea șerpii, altul a primit rangul de episcop în închisoare

După Frențiu, la Sighet a murit episcopul Ioan Suciu, care avea doar 46 de ani. „A fost cel mai tânăr episcop ales. El a fost și la Oradea, în timpul Ardealului cedat, apoi administrator apostolic la Blaj. Era numit «episcopul tineretului» pentru că s-a ocupat de tineret. S-a preocupat foate mult și de țigani și nu e întâmplător faptul că Papa va avea, la Blaj, după beatificarea celor şapte, o întâlnire cu comunitatea rromilor. Era o figură deosebită! Nu se temea de animale, îmblânzea șerpii. Un foarte bun predicator, era invitat în multe locuri, ajunsese să fie supranumit «Ioan Gură de Rai»”. La doi ani după el, a murit Tit Liviu Chinezu, care a fost sfințit episcop în închisoare, mai exact, în lagărul de la Ciorogârla. „Cu aprobare de la papă”, spun autoarele cărții. „Cum ei fuseseră puși toți la un loc, trei dintre ei l-au sfințit episcop în mare taină. Bineînțeles că Securitatea a aflat”.

„În hârtiile lor scria doar «Arest preventiv»”

În ciuda vârstei înaintate, episcopul greco-catolic de Lugoj, Ioan Bălan, a fost arestat și dus la Dragoslavele, apoi la Mănăstirea ortodoxă Căldărușani, iar din 1950, după refuzurile consecvente de a accepta trecerea la Biserica Ortodoxă Română, a fost închis la penitenciarul din Sighet. A ieșit atunci când se mai shimbaseră puțin relațiile internaționale. A primit domiciliu forțat, mai întâi la Curtea de Argeș, după aceea, la Ciorogârla, unde s-a stins din viață în anul 1959. Ce ar trebui să reținem e că „Securitatea se temea de ei! Au fost arestați, dar nu le-au făcut proces. Nimic. În hârtiile lor scria «Arest preventiv»”. Singurul căruia i s-a făcut proces de înaltă trădare - „fără martori, fără justificare juridică” - a fost episcopul greco-catolic Alexandru Rusu, de Maramureș. „De el se temeau tare pentru că era mai dârz, mai spornic la vorbă. După ce l-au eliberat de la Sighet, a avut domiciliu forțat la Mănăstirea Cocoș. A fost iar arestat, chinuit prin închisorile Pitești și Dej și a murit la Gherla”.

Iuliu Hossu a citit Proclamația de la 1 Decembrie 1918

Ultimul dintre cei şapte este episcopul de Cluj, Iuliu Hossu. El a reușit să își scrie memoriile. Avem un volum valoros de câteva sute de pagini, în care rememorează amintirile de-a lungul timpului. „Să ne gândim că, dintre toți, el era pentru autoritățile statului personalitatea proeminentă. I s-a propus până și scaunul patriarhal. Era cunoscut de toată lumea și pentru că el citise Proclamația de la 1 Decembrie 1918. Era atunci deja episcop. Iuliu Hossu a rămas cu cea mai mare recunoștință din partea evreilor, pentru că i-a ajutat să fugă din Ardealul cedat în România. Papa Paul al VI-a vrut să-l ridice la rangul de cardinal, dar el a refuzat. A susținut, până în 1970, când a murit, toată Biserica Greco-Catolică clandestină, care, cum putea, mai ajungea pe acolo, pe la Căldărușani, unde se adăpostise, forțat”.

„STAŢIILE“ vizitei papale în România 31 mai - București

Papa Francisc va oficia Sfânta Liturghie în Catedrala catolică Sfântul Iosif din București. Slujba poate fi văzută și ascultată și în afara catedralei, pe ecrane-gigant. Suveranul Pontif va vizita Catedrala Mântuirii Neamului, va spune „Tatăl nostru!” și va merge la Palatul Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române, pentru o întâlnire privată cu Patriarhul Daniel, după care se va vedea cu Sinodul Permanent BOR. Ca șef de stat, va avea și un dialog cu președintele României, cu alți demnitari români de rang înalt, cu reprezentanții societății civile și membri ai Corpului Diplomatic.

1 iunie - Șumuleu Ciuc și Iași

La Șumuleu Ciuc, Papa Francisc va celebra Sfânta Liturghie împreună cu zeci de mii de credincioși. Biserica adăpostește una dintre cele mai mari și mai venerate statui în lemn a Fecioarei Maria. Se apreciază că aici ar putea veni aproape un milion de pelerini. În continuare, Suveranul Pontif se va deplasa la Iași, la Catedrala romano-catolică, după care va merge în fața Palatului Culturii pentru o întâlnire mariană cu tinerii și familiile. Vizita la Iași va fi scurtă, dar aceasta pune în evidență faptul că și în Moldova locuiesc numeroși creștini de confesiune catolică.

2 iunie - Blaj

Papa Francisc va fi prezent la Blaj, unde se află sediul istoric al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. Aici, Pontiful va celebra Liturghia și va săvârși beatificarea a șapte episcopi greco-catolici români martiri, ritualul sacru desfășurându-se pe Câmpia Libertății, unde Papa va prezenta omilia celebrării euharistice și va recita antifonul marian pascal „Regina Coeli” („Bucură-te, Regina Cerului”). Înaintea încheierii vizitei sale în România, Sfântul Părinte va avea o întâlnire cu comunitatea romă din Blaj.