de Valentin Țigău

Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, cel care a urcat la Ceruri în carul său de foc, este considerat, în întregul spațiu ortodox, protectorul munților și este sărbătorit în fiecare an la 20 iulie. Ca să ne închinăm lui, am urcat pe firul Prahovei, la Sinaia, acolo unde de opt decenii străjuiește… „catedrala Bucegi- lor”. Am avut prilejul să dialoghez cu preoții sfântului lăcaș, părintele paroh Daniel Coțoapă și părintele co-slujitor George Constantin Ciocoiu, de la care am aflat multe informații interesante despre biserica de piatră ctitorită de doi regi ai României: Carol al II-lea și Mihai I.

Prima biserică de parohie din Sinaia

Sinaia, ca așezare, s-a dezvoltat în jurul a doi „poli”: Mănăstirea Sinaia și curtea regală de la Castelul Peleș. Locuitorii permanenți sau vremelnici ai frumosului orășel de munte obișnuiau a participa la slujbele religioase de la mănăstire, dar, pe mă- sură ce comunitatea se lărgea, se simțea nevoia înălțării unei noi biserici. Parohia „Sfântul Ilie” a fost înființată, astfel, în anul 1910, preot paroh, responsabil cu ridicarea așezământului religios, a fost numit Grigore Teodorescu, iar cel care și-a oferit necondiționat sprijinul a fost unul dintre sinăienii de notorietate ai epocii, Emil Costinescu (liberal, fost ministru de finanțe și principalul promotor economic al zonei, întemeietor al fabricii Mefin din Sinaia). Din păcate, însă, războiul care a urmat nu a permis împlinirea acestui proiect. În 1928, un alt preot l-a preluat. „Este vorba despre părintele Vasile Haisan, pe care îl numim «ziditor de biserică și de suflete»”, spune părintele George Constantin Ciocoiu. „El a fost susținut la acea vreme de familia regretatului inginer Emil Costinescu - care între timp trecuse la cele veșnice. Și, după cinci ani de eforturi necontenite, la 23 sep- tembrie 1933, în prezența Regelui Carol al II-lea, a fiului său, Mihai, și a Reginei Maria, Patriarhul Miron Cristea săvârșește slujba de sfințire și de punere a pietrei de temelie a primei biserici parohiale din Sinaia”. Și în ziua de azi, membri ai familiei regale trec pragul acestei biserici. În 2018, aici a avut loc cununia religioasă a fostului Principe Nicolae, nepotul Regelui Mihai I, cu Alina Binder, iar cuplul a participat, ulterior, și la alte slujbe în biserică, spre bucuria enoriașilor.

„Linia” neobizantină a arhitectului Paul Smărăndescu

Oricine urcă pe Valea Prahovei apropiindu-se de locul în care drumul național se despică, pentru a permite intrarea în zona centrală a Sinaiei, observă turla de piatră a bisericii care, în chip neobișnuit, are altarul spre sud-est și nu spre răsărit (datorită topografiei locului). Când află și istoria lăcașului, este uimit de faptul că a fost nevoie de mai puțin de cinci ani pentru a înălța această bijuterie arhitectonică. Un adevărat record! Biserica este ridicată în stil neobizantin, după planurile renumitului arhitect român Paul Smărăndescu. De numele lui este legată edificarea mai multor clădiri reprezentative pentru Sinaia. Este arhitectul care definește cel mai bine denumirea de stil neoromânesc, o prelucrare și reconfigurare a elementelor vechi, după combinații proprii, personalizate. El a îmbinat tipul de bovindou de început de secol parizian cu foișorul și a pus în valoare sacnasiul - o încăpere mică, închisă cu geamuri, care iese în afară la catul superior, specifică pentru lumea turcească. În privința bisericii cu hramul „Sfântul Ilie” din Sinaia, „o încununare arhitectonică o reprezintă acoperișul cu două turle, turla Pantocrator, de dimensiuni impresionante, și cea mai mică și mai zveltă, care ține loc de clopotniță”, spune părintele George Constantin Ciocoiu. Biserica e zidită din piatră masivă de munte, adusă de la Moroeni, și e căptușită în interior cu cărămidă. Lucrarea în piatră a fost făcută de meșterii pietrari de la Comarnic și din împrejurimi.

Pictată de eleva lui Henri Matisse

Pictura a fost realizată în frescă, între anii 1938 şi 1939, de Nina Arbore, elevă a lui Henri Matisse. Ca o paranteză, să spunem că, după ce pictorul român Theodor Pallady i-a dăruit lui Matisse prima ie românească, Nina Arbore a contribuit și ea la lărgirea colecției artistului francez. Mai mult, i-a și pozat acestuia, îmbrăcată într-una dintre cămășile tradiționale românești. „În cei 80 de ani de existență a bisericii s-a mai intervenit asupra picturii în două rânduri, în 1983-1984, când a fost restaurată în întregime de pictorul Cristian Samoilă, apoi s-au mai făcut intervenții asupra picturii în timpul preotului Gheorghe Floroiu, anii 2002-2003”, mai aflăm de la preoții sinăieni. După ce s-a încheiat și pictura, în decembrie 1939 biserica a fost sfințită. Se vor împlini, iată, 80 de ani de la acel moment.

„Chemarea lui e auzită și urmată”

Preotul paroh Daniel Coțoapă și preotul co-slujitor George Constantin Ciocoiu îi pomenesc în toate slujbele și rugăciunile lor pe membrii familiei regale a României, ca și ctitori. Se face asta în toate zilele, dar mai cu seamă în ziua de hram a bisericii. „Sărbătoarea Sfântului Ilie este plină de bucurie duhovnicească, prin slujbele pe care le oficiem după un program dinainte stabilit. Numărul credincioșilor este în scădere față de începuturile secolului XX, dar ei răspund cu bucurie la chemarea Sfântului Proroc Ilie, prin glasul clopotelor. Sfinții sunt prietenii noștri. Au fost oameni ai dreptății și unii, prorocii, au vestit venirea Mântuitorului”, mai spun părinții de azi ai bisericii sinăiene, subliniind că „Sfântul Proroc Ilie este cel care ne ocrotește, la Sinaia, și cu atât mai mult chemarea lui e auzită și urmată”.

Ceasuri de muncă în folosul parohiei şi al comunităţii

Da, ceasurile de sărbătoare sunt importante, dar, spun cei doi preoți, mai important este ceea ce faci, pentru credință și pentru comunitate, în toate ceasurile dintre sărbători. Sunt munci simple, dar fiecare cu rostul ei. Acum, de exemplu, se înlocuiește gardul și s-a demarat documentația pentru realizarea treptelor de acces, ca și pentru schimbarea integrală a acoperișului bisericii (se vor folosi olane turcești, precum cele originale). Mai aflăm că biserica este în curs de înscriere în lista patrimoniului național. Din punct de vedere filantropic, biserica are o implicare destul de mare. Cantina socială deservește 40 de persoane, o dată pe săptămână, cu o masă caldă. Se fac acțiuni educaționale și catehetice în școli, se oferă ajutoare la începutul anului școlar... „Nădăjduim să păstrăm flacăra credinței ortodoxe la poalele Bucegilor!”, mai spun preoții de la Biserica „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” din Sinaia.