de Carmen Ciripoiu şi Sorin Dumitrescu
Atunci când o persoană, aparent evlavioasă și cu frică de Dumnezeu, are multe greutăți, de cele mai multe ori cei din jur dau următorul verdict: „Plătește pentru păcatele părinților săi”. Dar, spun Sfinții Părinți, chiar dacă ar exista în om o moștenire păcătoasă, aceasta nu poate rezista în fața harului lui Dumnezeu, care „totdeauna pe cele neputincioase le vindecă și pe cele lipsă le împlinește”. Cum afectează un copil păcatele săvârșite de părinții săi, aflați din interviul cu preot militar Ilie Mirel (medalion), duhovnicul Comunității surzilor din București.
„În timpul sarcinii, părinții trebuie să aibă o viață curată și echilibrată”
- Sfinția voastră, din cele mai vechi timpuri se vorbește despre efectele păcatelor părinților asupra copiilor. Care sunt acestea?
- În Sfânta Scriptură se spune că părinții au mâncat aguridă și copiilor li s-au strepezit dinții. De asemenea, tot Sfânta Scriptură amintește că „…Eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu zelos, care pedepsesc pe copii pentru vina părinților ce Mă urăsc pe Mine, până la al treilea și la al patrulea neam și Mă milostivesc până la al miilea neam către cei ce Mă iubesc și păzesc poruncile Mele”. Ce arată acest lucru? Că binecuvântarea Domnului le întrece pe toate. De ce suntem victimele efectelor păcatului părinților? Pentru că nu lăsăm lucrarea Duhului Sfânt primită la Botez să plămădească în noi. Mai mult, în calitate de tată sau de mamă, trebuie să fiu atent cu copiii mei dinainte să-i zămislesc, în timpul zămislirii, ca mamă când îl port în pântece, ca tată când ştiu că soţia mea este însărcinată, la naştere şi după naştere, în copilărie şi în tinereţea lui.
- Să înțelegem prin asta, părinte, că, în timpul sarcinii, părinții trebuie să aibă o viață curată…
- Absolut. Dar nu numai curată, ci și echilibrată, cât mai lipsită de păcate. Din toate punctele de vedere. Pentru că răzbunarea tatălui asupra mamei care are copil în pântece o simte și cel mic. De asemenea, tristețea mamei e resimțită de copil, alcoolul, consumul mult prea des de cafea… De aceea, e extrem de important ca pruncul să se dezvolte într-un mediu sănătos și biologic, și psihic, dar și spiritual.
„Sfânta Împărtășanie e primită și de bebelușul din pântec”
- E important ca mama să se împărtășească în timpul sarcinii?
- Bineînțeles, întrucât Sfânta Împărtășanie nu va fi primită doar de mamă, ci și de cel pe care îl poartă în pântece. E mare lucru ca bebelușul care va veni pe lume să aibă har și binecuvântare. Nu e de ajuns ca unui copil să îi fie oferite lucruri, să fie dat la școală sau să aibă pe masă mâncăruri bune. Părinții trebuie să-i ofere un exemplu bun de viață.
- Cum trebuie să fie părinții în societate?
- Exemple pozitive pentru copiii lor. Sigur că sunt copii care își copiază întrutotul părinții, însă sunt și cei pe care păcatele părinților i-au predispus la o viață morală. Am văzut cazuri în care un copil, al cărui tată a băut foarte mult, devenit bărbat, nu s-a atins de alcool. Sau și situații în care un bărbat la casa lui se poartă exemplar cu soția, tocmai pentru că mama sa a avut o viață foarte grea alături de tată.
„Începuturile astmului bronșic pot fi găsite în dorințele blocate și nerealizate”
- Urmează imediat pedeapsa după păcat? Cum se poate rupe acest mecanism?
- După rânduiala pământească, nu întotdeauna pedeapsa urmează imediat după ce păcatul a fost săvârşit. Uneori e nevoie de trecerea multor ani și a câtorva generații. Depărtarea păcatului de pedeapsă permite celui care a greșit să realizeze gravitatea acestuia și să se căiască. Iar pe cei credincioși răbdarea lui Dumnezeu îi învață să cerceteze amănunțit și să împlinească exact poruncile vieții duhovnicești. Dumnezeu distruge lucrul celor care nu iau aminte la faptele Lui. Cu alte cuvinte, ce ai meritat, aceea ai primit. Dumnezeu nu amenință, ci doar avertizează. El descrie acea situație la care poate să ajungă omul, împreună cu copiii lui, când folosește în mod greșit libertatea. Principiul pedepsirii pentru păcate este același în Vechiul şi în Noul Testament. Dacă omul știa voia lui Dumnezeu, dar nu a împlinit-o, „va fi bătut mult”. Iar dacă „n-a știut, dar a făcut lucruri vrednice de pedeapsă, va fi pedepsit mai puțin. Și oricui i s-a dat mult, mult i se va cere, și cui i s-a încredințat mult, mai mult i se va cere”. După Dumnezeu, sufletul păcătosului „moare” dacă acesta nu se căiește. Dumnezeu promite că „fiul nu va purta nedreptatea tatălui și tatăl nu va purta nedreptatea fiului. Celui drept i se va socoti dreptatea sa, iar celui rău, răutatea sa”. La întrebarea cum se rupe păcatul, vă spun că prin binecuvântare. Și prin iertare. Copilul care vrea să se elibereze de povara păcatelor părinţilor trebuie să-şi ierte părinţii şi să se roage pentru iertarea lor: „Tata a făcut păcate faţă de mine, dar eu, Doamne, vreau de la Tine puterea să-l iert. Te rog, iartă-l!”.
- Printre cauzele duhovniceşti ale îmbolnăvirii copiilor din pricina părinților se află și păcatul?
- Din punct de vedere teologic, aici totul e de înțeles. Abandonarea conștientă a copilului pentru plăcerile personale se numește nepăsare față de copil. Este un păcat să refuzi alăptarea unui copil din orice alt motiv afară de boală. De asemenea, păcatele părinților le provoacă copiilor dereglări psihosomatice, de exemplu astmul bronșic, la care se adaugă și factorii alergici și infecțioși. Începuturile astmului bronșic pot fi găsite în dorințele blocate și nerealizate, în contradicția dintre dorința de a câștiga încrederea și frica față de aceasta. Când mama e dură cu copilul, acesta, ca să nu plângă în fața ei, își încordează mușchii gâtului și ai diafragmei, își reține astfel plânsul, dar din acest motiv începe să se sufoce. Plânsul este o reacție normală și a-l reține este foarte dăunător pentru sănătate.
„Este mai bine să nu făgăduim Domnului decât să promitem şi să nu împlinim“
- Nerespectarea de părinți a poruncii „să nu desfrânezi” se răsfrânge negativ asupra sănătății urmașilor?
- Cuviosul Serafim de Sarov atenționa că pentru nerespectarea curăției dintre soți în timpul posturilor și în zilele de post, li se nasc copii morți. Mai multe femei mor în timpul nașterii, din cauza nerespectării sărbătorilor bisericești și a duminicilor. Pe de altă parte, și Sfântul Apostol Pavel a avut un îndemn extrem de important pentru soții creștini: „Să nu vă lipsiți unul de altul, decât cu buna învoială pentru un timp, ca să vă îndeletniciți cu postul și cu rugăciunea, și iarăși să fiți împreună, ca să nu vă ispitească satana, din pricina neînfrânării voastre”. În plus, să nu uităm că, din cauza păcatelor părinților, copiii devin bolnavi psihic și chiar îndrăciți. Nu în ultimul rând, sunt părinți care, atunci când au copiii bolnavi, încep să facă diverse făgăduințe Domnului. Este mai bine să nu făgăduim decât să promitem și să nu împlinim! Mai ales când este vorba despre Dumnezeu și despre viața copilului, aflat la un pas de moarte. Cum spune Sfânta Scriptură: „Dragostea acoperă mulțime de păcate” și „Cui se iartă puțin, puțin iubește”.