de Carmen Ciripoiu şi Sorin Dumitrescu
Dacă pe locuitorii din Mangalia fascinanta clădire a geamiei „Esmahan Sultan” nu îi mai impresionează, întrucât o consideră atât de familiară că este aproape nelipsită din orice fotografie a orașului lor, orice străin venit de aiurea să viziteze la început de toamnă dobrogeană zona este oprit în loc de frumusețea acesteia. Și are și de ce, pentru că acest element oriental care domină orașul este cel mai vechi edificiu musulman din România. Un loc unde până și timpul pare că s-a oprit în loc.
Ctitoria prințesei Esma, nepoata lui Suleyman Magnificul și a celebrei sultane Hürrem
Impresionantul edificiu datează din anul 1575 (sau anul 931, după calendarul musulman Hadjira) și a fost ridicat de prințesa Esma, fiica lui Selim al II-lea și al nobilei venețience Cecilia Venier Baffo (Nurbanu Sultan), soția marelui vizir Sokollu- Mehmed Pașa și nepoată a lui Suleyman Magnificul și a celebrei sultane Hürrem. Istoria spune că Esma s-a născut în 1544, iar la 16 ani a fost căsătorită cu Marele Vizir Sokollu-Mehmed Paşa, care era cu aproape 40 de ani mai în vârstă. În timp ce soțul său era mai tot timpul plecat, Ismahan a ales să își petreacă mare parte din timp nu la Istanbul, ci în Dobrogea, la Mangalia. În acest oraș a ordonat în anul 1575 construirea frumoasei moschei, la un an de la moartea tatălui său, Selim al II-lea, cunoscut și ca Bețivul sau Cel Blond. În secolul al XVII-lea, geamia din Mangalia s-a bucurat de o mare prețuire. După ce renumitul călător turc Evliya Çelebi a vizitat-o, a descris-o în volumul al V-lea al „Cărții călătoriilor” ca fiind „Kaaba-Mecca pribegilor şi sărmanilor”. Asta pentru că orice credincios care nu avea situația materială necesară pentru a reuși să ajungă în pelerinaj la Mecca trebuia să ajungă măcar la Mangalia.
Construită din piatră cioplită, recuperată din ruinele cetății Callatis
Interesant este faptul că moscheea „Esmahan Sultan” a fost construită din piatră cioplită, recuperată din ruinele cetății Callatis, lucrarea fiind executată de o echipă de meșteri turci. O particularitate a construcției o reprezintă faptul că blocurile din piatră au fost unite între ele fără a se folosi vreun liant, ci doar cu ajutorul scoabelor de oțel, turnate pe loc în orificii făcute, de asemenea, tot în piatră. La intrarea în interior, moscheea „Esmahan Sultan” este prevăzută cu stâlpi de susținere din stejar. În plus, aceeași tehnică a fost utilizată și la minaret, care a fost restaurat, existând riscul să se prăbușească din cauza gradului mare de înclinare la care ajunsese în timp. Tot atunci au avut loc și alte lucrări de restaurare la toată geamia, iar totul a fost sponsorizat de un om de afaceri turc, ca danie (zekat). Potrivit obiceiului musulman, cei bogați trebuie să împartă anual săracilor, fără să aștepte nimic în schimb, sau să facă fapte pentru slăvirea lui Allah. În plus, a fost refăcută și fântâna din curte, realizată din pietre provenite dintr-un mormânt antic, care, în anul 1959, fusese astupată cu moloz de deținuții care au fost folosiți la lucrările de demolare şi de construcție din oraș. Odată cu repunerea ei în funcțiune, apa a început să fie din nou folosită pentru ritualul spălării morților, ca în urmă cu zeci de ani.
Loc de rugăciune amenajat sub forma unui balcon cu trepte
Pe peretele opus intrării în geamie să găsește minbarul (amvonul), un loc de rugăciune amenajat sub forma unui balcon cu trepte, de unde imamul, preotul musulman, predică în zilele de vineri și în zilele de sărbătoare. De asemenea, turiștii pot vedea în stânga minbarului, mihrabul sau fereastra oarbă, o nișă orientată către Mecca, orașul sfânt al musulmanilor, un fel de altar, din care imamul oficiază slujba religioasă în fiecare zi. Chiar dacă interiorul lăcașului este lipsit de picturi murale sau alte obiecte decorative, se deosebește printr-un superb tavan, decorat cu lemn, o lucrare plină de măiestrie artistică, care atrage atenţia tuturor vizitatorilor. De remarcat este și faptul că spațiile de rugăciune destinate femeilor sunt delimitate de restul sălii prin balustrade joase din lemn. Prin intermediul unei scări interioare în formă de spirală, se poate ajunge pe terasa din vârful minaretului, un loc unde, în trecut, imamul a efectuat chemarea la rugăciune. În ceea ce privește exteriorul, clădirea moscheii capătă o notă aparte datorită pridvorului, stâlpilor și balustradelor din lemn.
Cimitir vechi de peste 300 de ani
Geamia „Esmahan Sultan” este celebră și pentru cimitirul musulman, vechi de peste 300 de ani, care se găsește în curtea lăcașului. Un loc unde își odihnesc somnul de veci nu doar tineri și bătrâni, civili și militari, dar și înalți oficiali ai orașului, ba chiar și generali ai Imperiului Otoman. Dovadă stau pietrele funerare „cu turban”, care erau făcute doar în cinstea marilor demnitari. Identitatea personalităților otomane înmormântate la Mangalia, în ultimele trei secole, rămâne încă o enigmă. Despre prințesa Esma se spune că a fost înmormântată la Istanbul, în Marea Moscheee Hagi Sofia, însă sunt zvonuri că ultima sa dorință a fost să nu se despartă de moscheea sa, din micul oraș aflat în însorita Dobroge. Din mormintele parcă mai vechi ca istoria, se remarcă cel al muftiului Ali Efendi și, la doar o aruncătură de băț de acesta, locul de odihnă veșnică al unei tinere, pe a cărei piatră funerară scrie în osmanlî turcă: „Am venit pe lumea asta, nu m-am săturat de viață. Pesemne că așa a fost destinul, nu am știut dinainte”. Cu totul ieșită din comun este o piatră pe care nu se află scris nici numele, nici anul nașterii, nici măcar cel al decesului, ci doar câteva cuvinte zguduitoare: „Azi e rândul meu, mâine e rândul tău”.
Nimeni nu are voie să intre încălţat
Indiferent de credința pe care o poartă, cei care intră într-una dintre cele mai frumoase geamii din România, „Esmahan Sultan”, trebuie să se supună unui ritual specific. Nimeni nu are voie să intre încălțat, pantofii fiind lăsați într-un mic dulăpior, întrucât încălțămintea este considerată impură. De asemenea, înainte de rugăciune, credincioșii trebuie să se supună ritualului spălării pe mâini și pe picioare. Moscheea de la Mangalia folosește comunității turco-tătare din Mangalia, ce numără mai mult de 3.000 de credincioși musulmani. Dacă vârstnicii nu lipsesc de la rugăciunile din ziua de vineri, la cele două sărbători anuale ale Islamului, Idul Fitr și Idul Adha, moscheea „Esmahan Sultan” devine neîncăpătoare. În prezent, lăcașul poate primi în spațiul său peste 200 de credincioși. În geamie se fac doar rugăciuni și slujbe, nunțile și botezurile având loc acasă. Vara, în moschee, se fac cursuri de vară pentru copiii musulmani, pentru învățarea Coranului.