de Carmen Ciripoiu

Iubirea nestinsă pe care oamenii i-o poartă părintelui Arsenie Boca este pe măsura aceleiași iubiri ce l-a călăuzit pe cel supranumit Sfântul Ardealului în întreaga sa viață, de smerit și plin de har mijlocitor al lui Dumnezeu. Dovada unei personalități unice, ce a atras ca un magnet mulțimi de credincioși din toate categoriile sociale, dar și permanenta suspiciune a autorităților vremii, care nu au înțeles niciodată de unde îi vine acea forță incredibilă de a-i face pe români să-l caute și să-l urmeze. Detalii despre canonizarea părintelui Arsenie Boca, cel care „s-a pus chezășie pentru învierea neamului din care el s-a ivit”, aflați dintr-un interviu în premieră cu Vasile Bănescu (medalion), purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

„Dosarul a ajuns la Cancelaria Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române”

- 28 noiembrie este o zi mare pentru toți cei care cred în puterea părintelui Arsenie Boca. Anul acesta s-au scurs 30 de ani de la trecerea la Domnul a celui supranumit Sfântul Ardealului. Cum vedeţi fenomenul de la Mănăstirea Prislop, unde mii de credincioşi se duc și acum la mormântul părintelui Arsenie Boca, cu aceeași credință în suflet?

- Accept cuvântul fenomen, deși nu trebuie să ne jucăm cu acesta. Dar în cazul părintelui Arsenie Boca a crescut în ultimii ani un cerc al evlaviei populare în jurul personalității sale, fără precedent în România de după anul 1989. Acesta este motivul pentru care putem vorbi, într-adevăr, despre un fenomen al atenției de mai multe tipuri pe care o personalitate religioasă, duhovnicească în cazul nostru, dar și de altă natură, o atrage asupra sa. Părintele Arsenie Boca rămâne o personalitate cu un profil foarte bine definit, un om al intelectului, al duhului în aceeași măsură, un om al Bisericii în primul rând, dar și un om pasionat de artă. De altfel, se cunoaște faptul că avea studii în acest registru. Sfinția sa nu refuza deloc interogația intelectuală și, în același timp, a fost un om locuit de ceea ce noi numim duh creștin ortodox. Știm foarte bine că s-a implicat în apariția primei ediții a „Filocaliei”, alături de părintele Dumitru Stăniloaie, de care a fost foarte apropiat. Menționez acest lucru pentru că „Filocalia” re- prezintă în mod fundamental, după Sfânta Scriptură, izvorul cel mai important de spiritualitate ortodoxă. Așadar, fenomenul despre care vorbim este unul explicabil, din perspectiva gradului foarte înalt de prezență în memoria colectivă a celor care l-au cunoscut personal pe părintele Arsenie Boca, la care s-au adăugat din ce în ce mai mulți români care, mergând la Mănăstirea Prislop, la mormântul acestuia, ajungând să se roage lui, deși nu a fost declarat sfânt, au depus mărturie legată de o urmare foarte adâncă în conștiința lor, în sufletul lor. E vorba despre două tipuri de întâlniri: fie directă, în viața reală, fie indirectă, prin rugăciune, după ce părintele Arsenie Boca a plecat la Domnul. Acest fenomen a atras și atenția Bisericii Ortodoxe Române.

- BOR a luat act de propunerea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Ardealului de canonizare a părintelui Arsenie Boca și de documentația înaintată în acest sens. Ce urmează să se întâmple?

- Procesul acesta, în mod firesc îndelungat, de canonizare când e vorba despre o personalitate duhovnicească, care a trăit în istoria recentă, este o acţiune care se întinde pe mai mult timp, din mai multe rațiuni. Nu e totuna canonizarea unei personalități duhovnicești din secolul al XIV-lea, de exemplu, despre care există izvoare mult mai puține de informare și a cărei viață a avut deja urmări fertile în conștiința Bisericii, în conștiința comunității în care a trăit, și a cărei sfințenie plutește în aer. Cât privește canonizarea unei personalități recente, aici există foarte multe surse de informare, pe care avem datoria să le cerce- tăm, în mod deplin, fără rest. De ce? Pentru că a canoniza pe cineva reprezintă un act uriaș de responsabilitate pentru Biserică. A declara pe cineva sfânt, a-l introduce în calendar, a i te ruga ulterior, pentru că noi spunem sfinților să mijlocească pentru noi, reprezintă o responsabilitate uriaşă pe care puțini o înțeleg. Și aici mă refer la cei care deja sunt prea nerăbdători în legătură cu canonizarea părintelui Arsenie Boca. De ce durează mai mult? A trăit mai aproape de noi, viața lui s-a răsfrânt în foarte multe documente, înregistrări, memoriale, în opera sa care trebuie cercetată riguros. Pentru că, din punct de vedere dogmatic, învățătura predicată de o personalitate a Bisericii trebuie foarte riguros analizată, pentru a fi foarte limpede ortodoxia ei. De aceea, textele părintelui Arsenie Boca au fost și sunt în continuare analizate inițial de o Comisie de canonizare a Mitropoliei Ardealului, care a lucrat în cadrul Episcopiei Devei și Hunedoarei. Această comisie, formată din teologi și istorici, a alcătuit timp de doi ani un dosar de canonizare, care a fost ulterior adus la Sibiu, apoi a fost recent, mai sigur la sfârșitul acestei veri, depus la București, cu această recomandare favorabilă canonizării, dosar trimis de Mitropolia Ardealului și oferit Cancelariei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

„Documentare există inclusiv în arhivele CNSAS”

- Ținând cont de cele spuse de dumneavoastră, care va fi durata procesului de canonizare?

- Nu există o dată stabilită pentru acest lucru. Pot să spun că această dată în mod inevitabil se apropie, pentru că pe măsură ce trece timpul, se epuizează cercetarea legată de opera părintelui, de viața lui, adunarea mărturiilor celor care l-au cunoscut. Știm bine că părintele Arsenie Boca a fost una dintre personalitățile urmărite în mod aprig de securitatea comunistă, așadar, înregistrări, documentare despre sfinția sa există inclusiv în arhivele CNSAS. Și acestea, la rândul lor, trebuie cercetate de oameni de maximă încredere care, ulterior, să vină cu dovezile suficient de bine documentate, legate de viața ireproșabilă a subiectului despre care vorbim. De aceea, acest proces de canonizare ar mai putea dura până în momentul în care toate probele favorabile canonizării vor fi suficient de numeroase, pentru ca această comisie din cadrul Sfântului Sinod, numită Comisia de Canonizare a Sfinților Români, să ia ultima decizie, pe care să o propună Sfântului Sinod, forul suprem de conducere în cadrul BOR.

- S-a hotărât care este data când urmează să fie pomenit întru eternitate părintele Arsenie Boca?

- Nu s-a hotărât încă. În mod normal, această dată pe care o alege Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române este data adormirii la Domnul a personalității respective. Din această perspectivă, nu cred că vom avea o surpriză. Apropo de sursele care sunt analizate riguros în legătură cu viața și opera părintelui, vreau să adaug că aceasta este prezentă acum, la nivelul publicării sale, într-un mod nu foarte bine organizat. Multe dintre textele atribuite părintelui Arsenie Boca nu îi aparțin. Acestea au fost editate după 1990 într-un mod lipsit de ordine. Ca volume autentice, care-i aparțin cu adevărat, putem vorbi despre „Cărarea împărăției”, care a apărut la Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Aradului, „Semințe duhovnicești”, apărut la Editura Lumea Credinței, volumul „Trepte spre viețuirea în monahism” și evident predici atribuite părintelui, e vorba despre volumul „Cuvinte vii”. În afara acestor volume, e bine ca lumea să știe că circulă foarte multe texte a căror paternitate spirituală este îndoielnică.

„Atenţie: nu există nicio icoană oficială a părintelui Arsenie Boca!”

- Canonizarea părintelui Arsenie Boca ar însemna și trecerea în calendar a primului mărturisitor din temnițele comuniste…

- E bine de știut că Biserica Ortodoxă Română îi pomenește pe acești oameni exemplari din societatea românească, care au mărturisit credința și au murit în închisori, la 9 martie, de ziua Sfinților 40 de mucenici. Dar dacă vorbim despre o canonizare, într-adevăr părintele Arsenie Boca ar putea deveni primul mărturisitor al credinței trecut în calendar. Este evident că nu vorbim doar despre părintele Arsenie Boca din această perspectivă, pentru că avem foarte mulți oameni a căror sfințenie a rămas sau va rămâne neștiută. Acest lucru nu trebuie să ne împiedice să ne gândim la foarte mulți mărturisitori ai credinței creștine ortodoxe române.

- După momentul canonizării unui sfânt, Biserica întocmește slujba sfântului?

- Exact. Slujba sfântului respectiv se va oficia în ziua pomenirii sale, fixarea în calendar a datei și, de asemenea, o icoană oficială acceptată de Biserică. Momentan, țin să precizez că circulă așa-zise icoane. Părintele Arsenie Boca nu are o icoană, pentru că cele autentice nu au decât sfinții. Iar până în acest moment, nu putem vorbi încă despre Sfântul Arsenie Boca. O vom face abia după canonizare.

„Testamentul său este de natură pur spirituală și duhovnicească”

- Care a fost testamentul părintelui Arsenie Boca?

- Cred că testamentul părintelui Arsenie Boca rămâne unul de natură pur spirituală și duhovnicească. Este ceea ce numim moștenire pe care o personalitate duhovnicească o transferă în sufletele celor cu care a vorbit, cu care a împărtășit lucruri care țin de intimitatea lor adâncă, religioasă. Sigur că există și o operă picturală, texte ale sale, dar cea mai înaltă și mai adâncă moștenire este această influență de natură morală, care încă operează și va opera, cu siguranță, în inimile celor care îl simt pe părintele Arsenie Boca ca fiind un om cu viață sfântă.

- Dumneavoastră credeți în minunile părintelui Arsenie Boca?

- Minunile alcătuiesc unul dintre criteriile care sunt luate în considerare atunci când cineva ajunge în această situație de a fi canonizat. S-a vorbit despre câteva minuni pe care părintele le-a săvârșit în timpul vieții. Cred că mai importante decât ele sunt aceste minuni autentice, nespectaculoase, care se petrec în sufletul fiecăruia dintre noi, atunci când ne rugăm.

„Dacă vorbim despre o canonizare, într-adevăr părintele Arsenie Boca ar putea deveni primul mărturisitor al credinței trecut în calendar“

„Infirm cu adevărat mutarea osemintelor de la Prislop“

- Întrucât biserica de la Prislop a devenit neîncăpătoare pentru miile de oameni care vin la mormântul părintelui, se vorbește despre ridicarea unui lăcaș de cult mult mai mare. S-a început deja construcția? În plus, au existat zvonuri și despre mutarea osemintelor părintelui Arsenie Boca de la Prislop.

- Nu pot confirma acest lucru. Nu am cunoștință despre asta, ce pot să infirm cu adevărat este mutarea osemintelor părintelui Arsenie Boca în altă parte. Pentru că s-a vehiculat, într-adevăr, în spațiul public, inclusiv această posibilitate de a fi strămutate. Acest lucru nu se va întâmpla, fiindcă viața părintelui Arsenie Boca este legată în mod fundamental de Mănăstirea Prislop.

„Numele său nu trebuie asociat cu registrul profitului“

- Ce părere aveți despre situația înregistrării mărcii Părintele Arsenie Boca?

- Vorbim despre ceva absurd. Ce s-a întâmplat în legătură cu acest lucru nu are niciun fel de rațiune, decât poate una pecuniară, care i-a animat pe cei care s-au grăbit să înregistreze o marcă economică cu numele unei personalități duhovnicești și culturale a părintelui Arsenie Boca. Acesta nu a lăsat în urma sa urmași, decât la nivelul duhovnicesc. Un om care devine monah este o persoană care ulterior aparține el însuși și moștenirea sa spirituală mănăstirii în care a trăit, in extenso, bisericii în care a viețuit. Așadar, a prelua numele lui Arsenie Boca pentru a înregistra niște produse cu numele lui a reprezentat un gest totalmente discutabil, pe care Biserica Ortodoxă Română l-a și contestat. Părintele Arsenie Boca nu trebuie asociat sub nicio formă cu registrul profitului.