de Carmen Ciripoiu şi Sorin Dumitrescu
Cu trăsături identice cu cele ale oamenilor albi, dar culoarea pielii neagră, misterioasele Fecioare (statuete sau icoane) fac zilnic miracole. Deși se crede că numărul acestora ar putea ajunge la peste 400, cele mai cunoscute rămân Madona Neagră de la Czestochowa, Polonia, Fecioara Neagră de la Montserrat, alături de cea din Einsiedeln, din Elveția, și Maica Domnului Rocamadour din Franța.
Opera Sfântului Evanghelist Luca
Una dintre cele mai interesante reprezentări ale Fecioarei negre este Madona Neagră de la Czestochowa, o impresionantă icoană venerată a Preacuratei, care se găsește în Mănăstirea Jasna Gora, din Polonia. Originile icoanei s-au pierdut de mult în timp, motiv pentru care cunoscutul istoric Michael P. Duricy a afirmat că „este atât de veche, încât nu i se cunoaște originea, de parcă ar fi picat din cer”. Dificultatea specialiștilor în a reuși să spună de când datează icoana provine din faptul că imaginea originală a fost repictată, după ce a fost aproape distrusă în anul 1430. Există zvonuri că icoana ar fi opera Sfântului Evanghelist Luca, care ar fi zugrăvit-o chiar pe o masă de cedru din casa Sfintei Familii, de aceea restauratorii medievali, nefiind familiarizați cu metoda de pictură în encaustic, au șters imaginea originală și au repictat pe panoul original, care a fost considerat a fi sfințit. Așa s-a ajuns ca icoana să fie realizată în stil bizantin, fiind pictată ca „Hodegetria”, adică „Cea care arată Calea”. Fecioara face un gest cu mâna dreaptă către Iisus, iar acesta întinde mâna dreaptă spre privitor, în semn de binecuvântare, în timp ce ține o carte de Evanghelii în mâna stângă.
Preacurata are două cicatrici pe obrazul drept
Icoana Sfintei Maria de la Czestochowa a fost strâns asociată cu Polonia în ultimii șase sute de ani. Vechi documente de la Mănăstirea Jasna Gora spun că până să ajungă la Czestochowa, icoana a călătorit de la Ierusalim prin Constantinopol și Belz, fiind adusă de ducele de Opole, Vladislav. Pe de altă parte, există și zvonuri că Madona Neagră ar fi ajuns în Polonia cu ceremonii și onoruri, datorită cneazului Lev I din Galicia. O veche legendă a Madonei Negre de la Czestochowa susține că aceasta a salvat biserica de la un incendiu devastator, dar nu înainte ca flăcările să fi întunecat pigmenții. Când hușiții au luat cu asalt mănăstirea în anul 1430, au pus icoana într-o căruță, dar caii nu au mai vrut să plece. Atunci, răufăcătorii au aruncat-o la pământ, iar unul dintre tâlhari a tăiat-o de două ori pe obrazul drept. Când a încercat să-i facă și o a treia tăietură, a căzut la pământ și s-a târât în agonie până la moarte. O altă legendă afirmă că, odată ce tâlharul a lovit de două ori pictura, fața Fecioarei Maria a început să sângereze, iar husiții, speriați, au fugit și au lăsat icoana. Grație Madonei Negre, Częstochowa este considerată ca fiind altarul cel mai popular în Polonia.
„Moreneta” de la Montserrat
Așezată deasupra altarului, într-o firidă frumos împodobită, statuia Fecioarei Negre de la Montserrat, Spania, așezată pe tron și ținându-l în brațe pe Iisus, care binecuvântează, pare că le zâmbește enigmatic tuturor celor care o privesc. Maica ține în mâna dreaptă un glob pământesc, iar cu mâna stângă invită pelerinul să se apropie de ea. Istoria susține că Fecioara din Montserrat, cunoscută şi sub numele de „La Moreneta” sau „Fecioara întunecată”, este venerată din anul 888. În acele vremuri, câțiva păstori, sub protecţia unui grup de îngeri, au găsit-o ascunsă în Sierra de Montserrat. Referitor la originea sa, se crede că ar fi fost sculptată de Sfântul Evanghelist Luca, iar Sfântul Petru a adus-o de la Ierusalim la Montserrat, unde a rămas netulburată sute de ani. Statuia, al cărei prim protector a fost cardinalul de Manresa, este atât de iubită de spanioli, încât Fecioara neagră a fost numită „Moreneta”, adică „Brunețica”, și este venerată de întreaga lume. Mai mult, cuplurile căsătorite din Spania vin în fața Fecioarei pentru a avea mariajul binecuvântat. De altfel, tradiția spune că „No est ben casat qui no dun la done a Montserrat”, adică „Un bărbat nu este cu adevărat însurat până ce nu şi-a dus mireasa la Montserrat”. Sculptura îşi merită cu prisosinţă renumele, ba chiar îl depăşeşte, întrucât este o bijuterie, delicată, strălucitoare, extrem de expresivă şi, în ciuda dimensiunilor reduse, impozantă.
Rezultatul unei altfel de interpretări a Bibliei?
Din cele mai vechi timpuri, oamenii de știință au încercat să afle adevărul despre Fecioarele negre, a căror așezare pe locul cuvenit nu a fost niciodată împiedicată de Biserică. Unii spun că acestea s-ar fi înnegrit din cauza fumului de la lumânări. Pe de altă parte, sunt și specialiști care susțin că ar fi vorba despre practici reminiscente din epoca precreștină și evocarea unei divinități feminine, dintre cele care erau glorificate în acele vremuri. Există și o teorie potrivit căreia Fecioarele negre ar fi rezultatul unei altfel de interpretări a Bibliei. În acest sens, se aduce în discuție Cântarea Cântărilor 1:4 din Vechiul Testament, unde e consemnat faptul că „Neagră sunt, fete din Ierusalim, dar frumoasă, ca sălașurile lui Chedar, ca și corturile lui Solomon” sau în latină „Nigra sum sed Formosa”. Interesant este faptul că unele dintre statui sunt chiar inscripționate cu aceste cuvinte.