de Carmen Ciripoiu şi Sorin Dumitrescu
Romii nu pun niciodată întrebări când vine vorba despre protectoarea lor, Sfânta Sara. O venerează cu credință, convinși fiind că aceasta le va îndeplini orice dorință. Tot ce trebuie să știți despre această Sfântă, mai puțin cunoscută, aflați de la părintele Anghel Florin (foto), parohul singurei biserici din România unde există o pictură cu Sfânta Sara.
„A fost zugrăvită la inițiativa Partidei Romilor, cu binecuvântarea ierarhilor”
- În întreaga lume există două biserici unde e venerată Sfânta Sara, protectoarea rromilor: Biserica Les Saintes Maries de la Mer și cea din Segarcea Vale, județul Teleorman, păstorită de dumneavoastră, părinte Florin Anghel. Care este istoria acestui sfânt lăcaș?
- Despre biserica din Segarcea Vale se știu foarte puține lucruri. Satul a fost denumit astfel în anul 1864, când a avut loc reforma agrară a lui Alexandru Ioan Cuza și țăranii au fost eliberați de obligațiile față de boieri, fiind împroprietăriți cu pământ. Tot atunci, din nefericire, apele au inundat acest loc și oamenii au fost obligați să se mute mai sus de zona în care au trăit. În acele vremuri, a fost ridicat un sfânt lăcaș, cunoscut ca și biserica de sub dealul Suciuc, unde se află în acest moment satul Olteanca. Din păcate, bisericuța nu a fost finalizată și s-a distrus odată cu apariția pandemiei de ciumă. Actualul lăcaș de cult s-a construit în anul 1910, dar a fost sfințit abia în 1921 de arhiereul Valerian de la București. Nici în acea perioadă nu s-a interesat multă lume de soarta bisericii, de aceea abia în 1936 a fost făcută o clopotniță și o cancelarie. Totul sub îndrumarea părintelui Mustăciosu Andrei, care a fost și preotul satului, iar datele prețioase despre acest lăcaș au fost notate de sfinția sa și iată că vor rămâne întru eternitate.
- Cine a avut inițiativa să fie zugrăvită aici, la Segarcea Vale? Și de ce tocmai această sfântă? A fost nevoie de îngăduința ierarhilor ortodocși?
- Sfânta Sara a ajuns pe pereții bisericii în anul 2001, la inițiativa Partidei Romilor și s-a dorit acest lucru pentru că sunt foarte multe persoane de etnie romă. Cel care a plătit pentru pictură a fost chiar marele cercetător Gheorghe Sarău, care a făcut și unicul dicționar în limba romani. Totul s-a realizat cu îngăduința ierarhilor locului.
„Se spune că a fost slujnica neagră a Sfintelor Maria Salomeea și Maria Jacobița”
- Pentru cei care nu știu, cine a fost această sfântă?
- Sfânta Sara are o legendă extrem de interesantă. Pe de o parte se spune că ar fi fost slujnica neagră a două Marii, adică Sfânta Maria Salomeea, mama Sfinților Apostoli Ioan Evanghelistul și Iacov, și Maria Jacobița, mama Sfântului Apostol Iacob cel Mic. Sara ar fi fost egipteancă, motiv pentru care unii cercetători explică de ce este acum venerată ca sfântă a romilor. Cuvântul gitan ar fi fost o deformare a cuvântului egiptean, astfel numindu-se primii țigani care au venit în Franța, în secolul al XV-lea. Pe de altă parte, Sara este cunoscută dintr-o Evanghelie apocrifă, ce a fost scrisă undeva, la trecerea dintre secolele I și al II-lea, fiind menționată printre femeile sfinte care au mers la mormântul Mântuitorului în ziua în care a Înviat. Totodată, în anul 1936, un preot a adus aminte de o Sfântă Sara care ar fi trăit la sfârșitul secolului al IV-lea într-o mănăstire din Libia. Nu în ultimul rând, există și o versiune potrivit căreia Sara ar fi făcut parte dintr-un grup de martiri creștini persani, tot în secolul al IV-lea.
- Cine vine să se închine Sfintei Sara? Aveți cunoștință ce minuni a făcut de-a lungul vremii?
- Toată lumea. Și roomi, și români. Personal nu cunosc minunile acesteia, dar este clar că a înfăptuit multe lucruri extraordinare, altfel nu ar fi făcut parte din rândul sfinților.
- Când ați ajuns în acest loc, parcă uitat de lume, părinte Anghel? În ce legătură sunteți cu Sfânta Sara?
- Am convingerea că Sfânta Sara a rânduit ca eu să ajung în acest loc. Și simt că avem o legătură foarte puternică. Sunt în sfânta biserică de la vârsta de 7 ani și m-am tot rugat Mântuitorului dacă voi deveni preot vreodată, să primesc o biserică micuță, doar a mea. Când am ajuns la Segarcea Vale, în anul 2016, am știut că acesta e locul meu. Chiar dacă la început era totul în paragină. Dar, cu ajutorul Cuvioasei Parascheva, la care mă rog neîncetat și al cărei hram îl are biserica, și al Sfintei Sara, știu că totul va fi bine.
„Se țin slujbe ca la mănăstire”
- Mi-ați spus că, acum, cea mai mare dorință a dumneavoastră este să vă vedeți biserica refăcută. Vă ajută oamenii din sat?
- Probabil că m-ar fi ajutat, dar, din nefericire, nu au posibilități. Mi-amintesc că atunci când am venit aici asistau la slujbă trei-patru oameni, acum intră în biserică și 30-40 de suflete. Suntem în plină renovare și am primit recent niște bani de la Culte. În acest moment ne ocupăm de exteriorul bisericii, l-am curățat și acum îl placăm. Am reușit să punem și o centrală termică, scăpând de o mare problemă, frigul. Indiferent câte greutăți vor fi, eu nu voi pleca niciodată de aici.
- Care e programul sfintelor slujbe?
- La această biserică se țin slujbe ca la mănăstire, pentru că suntem în legătură directă cu Mănăstirea Sfântul Galaction din Crângu, aproape de Turnu Măgurele. Ca atare, vineri seara avem Vecernia, iar în fiecare duminică se săvârșește Sfânta Liturghie, iar sâmbătă pomenirile. În prima vineri a fiecărei luni se face Sfântul Maslu.
„Începând din acest an, o vom cinsti pe Sfânta Sara cu o slujbă specială“
- Pe 24 mai, când este celebrată această sfântă, în Franța, la Saintes Maries de la Mer, are loc o procesiune. Ce se întâmplă la biserica din Segarcea Vale?
- Din păcate, până în acest moment nu s-a întâmplat nimic. Probabil că sunt foarte puține persoane care știu de existența Sfintei Sara și acest lucru mă întristează, pentru că ea este unică în România. M-am gândit ca începând cu acest an, să o cinstim cu o slujbă specială atunci când este celebrată. Îmi doresc să schimb mentalitatea comunității de aici. Cât privește pelerinajul și procesiunea anuală a Sfintei Sara de la Saintes Maries de la Mer, acestea au loc pe 24 mai, ca prima zi dintre cele două dedicate Sfintelor Maria Jacobița și Maria Salomeea. Totodată, între 18 şi 24 mai, se oficiază botezuri pentru copiii țiganilor sosiți la festival.