de Carmen Ciripoiu şi Sorin Dumitrescu

Adevărată școală de învățătură creștină, perioada de zece săptămâni, începând cu „Duminica vameșului și a fariseului” până în Sâmbăta Patimilor, a fost numită de Sfinții Părinți Triodul. Considerat și „zeciuiala duhovnicească a anului” sau „primăvara noastră spirituală”, acesta este poate cel mai important moment de înnoire, de curățare și de înălțare din tot anul liturgic, o frumoasă strategie duhovnicească prin care credinciosul este condus în drumul său spre mântuire. Iată care sunt cele zece trepte ale scării Triodului.

Prima treaptă a urcușului duhovnicesc: smerenia

Focul dragostei, a spus atât de frumos Sfântul Augustin, este strigătul inimii. „Pentru că însuși Dumnezeu este un foc mistuitor, trebuie să-l iubim într-un limbaj de foc pentru ca El să ne asculte”. Denumirea de Triod provine de la cartea cu același nume, în care sunt cuprinse cântările, citirile și regulile tipiconale din acest răstimp liturgic. În toată perioada Triodului, credinciosul intră treptat în atmosfera Postului Mare, oprindu-se în diferite popasuri duhovnicești, experimentând un alt mod de viață, parcă rupt din rutina timpului. Sfinții Părinți au hotărât să înceapă Triodul cu „Duminica vameșului și a fariseului” (21 februarie), numită și „Vestitoarea” sau „Împărăteasa virtuților”. Pentru că oricine face un lucru cu mândrie sau spre slava deșartă, trebuie să înțeleagă că nu va aduna nimic în această lume. În plus, această Duminică îl învață pe credincios și despre rugăciunea smerită și coborârea minții în inimă.

„Pilda Fiului Risipitor” are ca temă dragostea Domnului pentru toți oamenii

„Duminica Fiului Risipitor” prezintă, spun Sfinții Părinți, cea de-a doua treaptă a urcușului Triodului: pocăința. Numită și „Pilda Tatălui iubitor”, aceasta arată dragostea infinită a Domnului pentru toți oamenii. A treia Duminică rânduită de Sfinții Părinți, cea a „Înfricoșatei Judecăți” vorbește despre dreptatea Domnului, de care, din păcate, mulți își dau seama prea târziu în viață. Aceste prime trei săptămâni sunt, totodată, și o pregătire trupească pentru Postul Mare. În primele șapte zile, pentru a întări trupul pentru perioada ce urmează, este dezlegare la toate produsele, inclusiv miercuri și vineri, când este harți. În cea de-a doua săptămână, postul se ține obișnuit, miercuri și vineri. În ultima săptămână credincioșii au dezlegare la ouă, lapte, brânză și pește, amintind de Adam în Rai, care nu a consumat niciodată carne.

În „Duminica izgonirii lui Adam din Rai” credincioșii trebuie să-și ceară iertare unii altora

În strânsă legătură cu „Duminica fiului risipitor” este următoarea Duminică, cea a „Izgonirii lui Adam din Rai” sau „a lăsatului sec de brânză”. În această zi, credincioșii trebuie să-și ceară iertare unii altora, pentru că doar împăcați pot intra în post. Acesta este motivul pentru care se mai numește și „Duminica iertării”. Duminica I din Postul Mare sau a „Ortodoxiei” amintește de victoria împotriva iconoclaștilor și restaurarea cultului icoanelor. Totodată, în această zi se pune și problema adevăratei credințe, pentru că există „un Domn, o credinţă, un botez” (Efeseni 4,5) și, totodată, se aduce în discuție transmiterea acesteia. A doua mare biruință a Ortodoxiei din secolul al XIV-lea este prezentată în Duminica a II-a din Postul Mare sau „a Sfântului Grigorie Palama”. De altfel, părintele Dumitru Stăniloae în lucrarea de referinţă „Viaţa şi învăţătura Sfântului Grigorie Palama” a precizat: „Controversa isihastă a fost episodul cel mai important din istoria spiritualităţii ortodoxe după epoca patristică. Ea s-a produs prin ciocnirea scolasticii apusene, deplin cristalizată în veacul al XIV-lea, cu gândirea religioasă tradiţională a Răsăritului şi a prilejuit o ultimă precizare a caracterelor doctrinei ortodoxe şi a poziţiei ei faţă de noua cugetare apuseană”. În același timp, pericopa (n.r. - fragment care cuprinde o poveste) evanghelică a Duminicii „Vindecarea slăbănogului din Capernaum” dezvăluie taina iertării păcatelor: „Fiule, iertate sunt păcatele tale”.

Duminica a III-a din Post sau „a Sfintei Cruci” reprezintă mijlocul Postului Mare

Pentru a-i încuraja pe credincioși, Sfinții Părinți au așezat în mijlocul Postului Mare Duminica a III-a din Post sau „a Sfintei Cruci”. Aceștia le arată tuturor că cea mai puternică armă în lupta cu diavolul rămâne întotdeauna sfânta cruce, stindardul creștinilor. Taina postului este accentuată de Duminica a IV-a din Postul Mare sau „a Sfântului Ioan Scărarul”, considerat model al postirii și viețuirii duhovnicești. În fantastica sa lucrare „Scara Raiului”, acesta a vorbit despre o metodă duhovnicească de a ajunge la sfințenie, amintind despre 33 de trepte. Este un excepțional tratat despre părăsirea păcatului și înaintarea pe calea virtuților, în vederea obținerii mântuirii, una dintre cele mai importante lucrări folosite pentru povățuirea credincioșilor. Evanghelia acestei Duminici, „Vindecarea fiului lunatic”, le amintește celor care încă nu au început postul că „Acest fel de diavoli nu iese decât cu post şi rugăciune”. A noua treaptă a scării Triodului este Duminica a V-a din Postul Mare sau „a Cuvioasei Maria Egipteanca”, unde este prezentat cazul unei femei păcătoase care, prin lacrimi și pocăință, ajunge la o sfințenie greu de atins în această viață.

„Toate aceste perioade din anul liturgic bizantin, de reculegere și restricții alimentare, se regăsesc în Triod. Acesta e cunoscut atât ca o carte de cult, cât și ca o perioadă liturgică a anului bisericesc“ asist. univ. dr. Maxim Vlad

În acest an, Postul Mare începe la 15 martie 2021 și se încheie pe 1 mai, urmând ca pe 2 mai să fie sărbătorit Paștele ortodox (Învierea Domnului)

Marea intrare a Domnului în Ierusalim este redată în Duminica a X-a din Postul Mare sau „a Floriilor“

Hotarul dintre Postul Mare și Săptămâna Patimilor este Duminica a X-a din Postul Mare sau „a Floriilor”, un moment de mare intensitate. În această minunată zi, sunt binecuvântate ramurile de salcie, purtate de creștini în mâini, pentru a-l întâmpina cu mare bucurie pe Mântuitorul lumii. Sfinții Părinți spun că aceste ramuri simbolizează darurile pe care credincioșii le-au adunat în timpul Postului Mare, respectiv faptele bune, rugăciunea, lacrimile și pocăința. Perioada Triodului cheamă credincioșii la un nou mod de viață, eliberată cât mai mult de cele lumești, la o foame după Dumnezeu. Cele zece săptămâni sunt o pregătire intensă, bine gândită de Sfinții Părinți și dăruită credincioșilor, în care mesajul principal rămâne pocăința și îndreptarea.