de George-Cosmin Butura
De câte ori mă gândesc la un reper spiritual, invariabil îmi vine în minte chipul părintelui Cleopa. Duhovnicul bun, blând, smerit, care avea un sfat și o vorbă bună pentru oricine îi trecea pragul chiliei, a rămas în memoria colectivă a neamului românesc prin viața sa sfântă.
Au fost adăugate troițe și marcaje
Faptul că părintele Cleopa a rămas în memoria colectivă se vede din numărul mare de ucenici și din evlavia pe care credincioșii o au față de persoana și locurile prin care starețul Sihăstriei a trecut. În 1952, fiind urmărit de securitate, s-a retras în Muntii Stânișoarei, din județul Suceava, împreună cu ieromonahul Arsenie Papacioc. Deși părintele a poposit în Munții Stânișoarei între anii 1952 și 1954, bordeiul săpat în pământ în care își ducea viața de pustnic a fost conservat și îngrijit de credincioșii și preoții din zonă până în zilele noastre. Așa se face că această comoară, semn al sfințeniei pământești a părintelui, a fost scoasă la lumină de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților cu prilejul împlinirii a 23 de ani de la nașterea în cer a părintelui Ilie Cleopa, din 2 decembrie († 1998). Preasfințitul părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a binecuvântat locul unde pe atunci starețul Mănăstirii Slatina s-a retras ca pustnic în perioada regimului comunist, bordeiul săpat în pământ și locul din preajma acestuia. Chilia părintelui Cleopa din Munții Stânișoarei a fost restaurată începând cu anul 2015. De asemenea, a fost amenajat și spațiul din jurul bordeiului, fiind adăugate troițe și marcaje. Implicarea atâtor persoane arată cât de iubit este părintele Cleopa de oamenii din locurile prin care a trecut. Pentru a afla mai multe despre acest demers, am discutat cu părintele Filaret Ruscan, consilier Eparhial la Sectorul de misiune pastorală și actualitate creștină și unul dintre cei care s-au ocupat de acest proiect de suflet.
„Drumul spre și dinspre chilia părintelui Cleopa e o cărare terapeutică”
- Ce reprezintă pentru dumneavoastră acest demers?
- Demersul amenajării chiliei părintelui Cleopa din Munţii Stânişoarei reprezintă pentru mine împlinirea unui gând care a încolţit în sufletul meu în urmă cu mai bine de zece ani. Mai precis, în anii în care eram elev al Seminarului „Mitropolitul Dosoftei” din Suceava poposeam deseori la Schitul „Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul” din apropierea Mănăstirii Putna. Aici am întâlnit un călugăr bătrân - ierodiaconul Ciprian, care, atunci când a aflat că sunt din satul Doroteia, aproape de locurile în care a sihăstrit părintele Cleopa, mi-a povestit despre bordeiul acestuia și despre nevoința pustnicească a marelui duhovnic. În tot acest timp am păstrat în suflet dorința de a vizita acest loc binecuvântat și de a face ceva spre cinstirea părintelui Cleopa.
- Ce ați simțit în momentele când mergeați la chilia părintelui Cleopa?
- Până în momentul de față am fost de multe ori la chilia părintelui. Fiecare pelerinaj era o întâlnire mai intensă cu acest mare cuvios. Dacă ar fi să descriu pe înțelesul tuturor, aș putea mărturisi că drumul spre și dinspre chilia părintelui Cleopa este o cărare terapeutică.
„Te impresionează dragostea unui om care a ales să stea de vorbă cu Dumnezeu și să se apropie de El cu o dăruire și o iubire aproape nepământeană”
- Ce lucruri v-au impresionat cât ați făcut parte din acest proiect frumos?
- M-a impresionat dragostea oamenilor din satele din apropierea chiliei (Vadu Negrilesei, Negrileasa, Stulpicani ș.a.) pentru părintele Cleopa. Am simțit în evlavia acelor oameni bunătatea și spiritul de sacrificiu arătate părintelui Cleopa în anii în care era prigonit. Ajungând în acel loc, am cugetat cu multă smerenie la nevoințele pustnicești îndurate de părintele Cleopa într-un loc atât de retras și de îndepărtat. Aici te impresionează inevitabil dragostea unui om care a ales să stea de vorbă cu Dumnezeu și să se apropie de El cu o dăruire și o iubire aproape nepământeană. Totodată, m-a impresionat faptul că toate lucrurile propuse spre realizare, unele chiar foarte dificile, au fost făcute cu bună sporire, ceea ce arată rostul binecuvântării arhierești și al ocrotirii părintelui Cleopa.
- Cum se manifestă evlavia credincioșilor din zonă referitor la acest loc?
- Credincioșii din zonă și nu numai au mare evlavie la părintele Cleopa. Orice argumentare dintr-o discuție cu specific duhovnicesc o pecetluiesc sătenii cu expresia: „Așa zicea părintele Cleopa”; „Eu, când mergeam la părintele Cleopa, așa îmi spunea...”. Dragostea față de părintele Cleopa se manifestă acum mai intens și prin pelerinajul la chilia din pădure.
„A fost propus pentru canonizare în 2025”
- Ce reprezintă acest loc pentru dumneavoastră, dar și pentru Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților?
- Pentru mine, în calitate de slujitor al Bisericii și de ostenitor al Centrului Eparhial Suceava, chilia părintelui Cleopa reprezintă un sâmbure al unor lucrări mult mai ample, care se vor săvârși în memoria marelui predicator, duhovnic și misionar al Bisericii lui Hristos. Astfel de evenimente de comemorare a marelui duhovnic au mai avut loc. Așadar, la 15 ani de la mutarea la cele veșnice a părintelui arhimandrit Ilie Cleopa, Patriarhia Română a sfințit o placă memorială în fosta sa chilie din Reședința patriarhală, unde părintele a fost găzduit câteva luni. Un alt semn al rolului pe care l-a avut părintele Cleopa în Biserica Ortodoxă Română și în neamul românesc este cea mai recentă inițiativă a Patriarhiei Române. În ședința din 25 februarie 2021, Sfântul Sinod a decis pregătirea procesului de canonizare a 12 preoți și călugări pentru anul 2025, părintele Cleopa Ilie fiind unul dintre cei propuşi pentru canonizare.
Mitropolitul Bartolomeu: „A făcut din Sihăstria un Athos al poporului român“
- Ce reprezintă părintele Cleopa pentru ortodoxia românească?
- Cum putem rezuma mai bine ce reprezintă părintele Cleopa pentru ortodoxia românească decât prin a cita un ucenic și o persoană care a fost alături de el, Mitropolitul Bartolomeu. Mitropolitul Bartolomeu susţinea că Ilie Cleopa „a făcut din Sihăstria un Athos al poporului român”: „Nu spun nimic nou afirmând că părintele Cleopa a fost cel mai mare duhovnic al acestui secol. El ne-a fost tuturor celor care am trecut pe la scaunul său, în chilia sa, izvor de speranţă pentru miile, zecile şi sutele de mii de credincioşi din toată ţara. A făcut din Sihăstria un Athos al poporului român. Raza lui a strălucit din hotar până-n hotar şi dincolo de hotare. Prin aceasta, era un dătător de speranţe”.