de George Cosmin Butură
Între salba de mănăstiri din sudul României de 11 ani se remarcă o mănăstire nouă, dar care a reușit să devină un reper, Mănăstirea Pantocrator, din localitatea Drăgănești Vlașca, județul Teleorman, la 60 de kilometri de București. Ce o face remarcată este evlavia deosebită pe care obștea o are pentru Sfânta Mironosiță Maria Magdalena, ale cărei moaște se păstrează aici. Astfel, în fiecare an, la 22 iulie, aici este mare sărbătoare cu prilejul cinstirii ocrotitoarei sfântului așezământ. Despre evenimente ne-a vorbit părintele stareț, Arhimandritul Sebastian Serdaru.
„Va fi pusă spre închinare şi racla Sfântului Cuvios Paisie de la Neamț”
- Ce evenimente social-religioase veți desfășura cu prilejul hramului de anul acesta, 22 iulie?
- În perioada 21-24 iulie, la Mănăstirea Pantocrator, din localitatea Drăgănești-Vlașca, județul Teleorman, cu prilejul hramului, Sfânta Mironosiță Maria Magdalena, ale cărei moaște se păstrează în paraclisul dedicat ei în mănăstirea noastră, vor avea loc diferite slujbe în cinstea Sfintei Mironosițe și, ca în fiecare an, la hramul acesta de vară vom aduce și alte moaște ale sfinților din țara noastră, spre bucuria credincioșilor care vin în pelerinaj pentru a-i aduce Sfintei Maria Magdalena laudă și mulțumire la ziua ei de prăznuire. Joi (21 iulie) în ajun, de la ora 18:00, va fi oficiată slujba Vecerniei cu Litia în cinstea Sfintei și întâmpinarea raclei Sfântului Cuvios Paisie de la Neamț. Vineri dimineață va fi oficiată Sfânta Liturghie arhierească de la ora 9:00. Slujba principală a hramului va fi vineri seara de la ora 21:00, când un sobor de ierarhi va oficia la altarul de vară al mănăstirii, Taina Sfântului Maslu, Paraclisul Sfintei Maria Magdalena și Sfânta Liturghie. Sâmbătă dimineața, la ora 9:00, va fi oficiată Sfânta Liturghie pentru pelerinii care vor veni să se închine sfintelor moaște, iar seara, de la 18:00, Vecernia. Duminică dimineață, de la 8:30, Acatistul Mântui- torului și Sfânta Liturghie. În după-amiaza zilei de duminică, racla cu moaștele Sfântului Cuvios Paisie se va întoarce la Neamț.
- De ce v-aţi gândit să-l omagiaţi şi pe Sfântul Paisie Velicicovski acum?
- Pentru că anul acesta este dedicat în Patriarhia Română evocării sfinților isihaști, marilor rugători ai Bisericii, am hotărât să aducem la hramul de anul acesta racla cu moaștele Sfântului Cuvios Paisie Velicicovski de la Mănastirea Neamț. Sfântul Paisie este cunoscut ca inițiator al reînvierii tradiției isihaste la noi, mare rugător și povățuitor în tainele rugăciunii inimii. Un aspect care ne leagă și mai mult de acest sfânt este faptul că în perioada în care a viețuit în Sfântul Munte Athos a fost stareț al Mănăstirii Simonospetra, care adăpostește racla cu mâna Sfintei Maria Magdalena.
„Emblema apostolatului feminin şi-a dăruit fără limită frumusețea, dragostea, lacrimile și chiar viața ei slujirii Mântuitorului”
- De unde a venit ideea închinării Sfintei Maria Magdalena a sfântului așezământ?
Este legată de evlavia personală a mea și a părintelui Serafim, ca și ctitori fondatori ai acestei mănăstiri dedicate Sfintei Maria Magdalena, o cinste pe care i-o purtam și înainte, dar în urmă cu 12 ani am descoperit-o într-o lumină nouă la Mănăstirea Simonospetra din Muntele Athos, unde se păstrează mâna ei cea caldă. Acolo ne-am hotărât să ne călugărim și să ridicăm o mănăstire în cinstea ei, deci reflectă cumva și legăturile noastre duhovnicești cu Sfântul Munte și în special cu acel loc ca de basm, care este Mănăstirea Simonospetra. Pe de altă parte, Sfânta Maria Magdalena este unul dintre personajele cele mai enigmatice și mai fascinante ale istoriei sfinte, fiind în același timp emblemă a apostolatului feminin. În generozitatea sa totală şi-a dăruit fără limită frumusețea, dragostea, lacrimile și chiar viața ei slujirii lui Hristos. Deși nu există multe biserici dedicate Sfintei Maria Magdalena în țara noastră, nu putem să nu remarcăm importanța majoră a acestui personaj arhetip înrădăcinat în conștiința Bisericii noastre. Maria Magdalena traversează ca o emblemă cultura creștină: frumusețea ei, suferința ei lângă cruce și lacrimile la mormânt, prezența ei privilegiată la Înviere, misiunile sale apostolice, tradiția înroșirii ouălor de Paști, mormântul ei din Efes și mutarea raclei sale la Constantinopol de către împăratul bizantin Leon al VI-lea și întregul cult pe care Biserica i-l închină mai apoi, o transformă în modelul iubirii desăvârșite. Figura Mariei Magdalena fascinează: ea este o interogare asupra temelor iubirii, transfigurării, feminității și sfințeniei.
- Ce minuni a făcut Sfânta ale cărei moaște le adăpostește Mănăstirea Pantocrator pentru credincioșii care vin să i se închine?
- Adeseori credincioșii revin ca să-și exprime recunoștința față de ajutorul primit de la Sfânta și astfel aflăm tot felul de mărturii. Sunt mulți care spun că au învins cancerul, depresia și tot felul de boli prin mijlocirea Mironosiței. Mulți tineri se roagă Sfintei ca să le lumineze calea, să-i ajute să se decidă în alegerea drumului în viață. Zilele trecute m-a impresionat mult o fetiță oarbă care vine adeseori la slujbele de vinerea seara (în fiecare vineri de la ora 21:00 săvârșim Taina Sfântului Maslu, Paraclisul Sfintei și Sfânta Liturghie până la 1:00 noaptea). Era tare bucuroasă că a terminat facultatea de psihologie și vrea să se înscrie și la master. Era plină de viață și de energie, mărturisind că Sfânta a ajutat-o să termine cu bine facultatea. De la ea i-a venit curajul și hotărârea de a lupta. Această tânără este un exemplu pentru mulți, în ciuda infirmității sale, prin credință și rugăciune, a reușit deja atâtea! Cred că este aspectul cel mai minunat al Sfintei Maria Magdalena: pentru cei care o descoperă este un imbold la stăruință, răbdare și încredere în biruința lui Hristos.
„Este văzută drept aceea care a trecut de la stăpânirea întunecată a demonilor la vederea luminii lui Hristos”
- Cum se manifestă evlavia credincioșilor față de Sfânta?
- În cei 11 ani care s-au scurs de la întemeierea Mănăstirii Pantocrator, una dintre principalele noastre activități a fost aceea de a o face cunoscută pe Mironosiță așa cum a văzut-o Biserica răsăriteană dintotdeauna, fără confuziile și contradicțiile din partea apuseană a lumii creștine. Pentru Apus, Maria Magdalena este foarte prezentă cu forța ei, cu contradicțiile ei și poate că tocmai aceste ambiguități intrigă cel mai profund imaginarul occidental: provocatoare, dar smerită, trecerea ei de la frumusețea șocantă la renunțarea de sine prin pustnicie și asceză. Ea este culmea păcatului, dar devine și o culme a harului. Renunțând la strălucirile lumești pentru a se îndrepta către lumina crucii, pentru că dragostea lui Hristos a acceptat-o așa cum era, ea se alătură prin parabola existenței sale speranței care sălășluiește în fiecare dintre noi. Pentru Răsărit, Sfânta este văzută drept aceea care a trecut de la stăpânirea întunecată a demonilor la vederea luminii lui Hristos, de aceea, credincioșii o iubesc alergând la ajutorul ei. Evlavia lor se vede prin participarea la slujbele desfășurate aici în casa Sfintei Mironosițe, la pelerinajele prilejuite de sărbătorile ei. Mulți ne ajută să culegem lavanda din Grădina Mironosiței, lavanda fiind folosită ca o mireasmă care stă la baza mirului, a tămâiei și duce cu gândul la vasul de miruri pe care l-a purtat Sfânta în dimineața Învierii. În apropierea mănăstirii am început ridicarea unui metoc în care viețuiesc de doi ani buni tinere care și-au închinat viața lui Hristos după modelul Magdalenei. Trebuie să amintim și de celebrele brioșe sau madlene, prăjiturile pe care credincioasele le prepară la ziua Mironosiței.