de Cosmin-George Butură

În zona centrală a Capitalei, ascunsă în spatele blocurilor din zona Unirii, lângă Tribunal, se ridică o bijuterie arhitectonică realizată în stil neoromantic şi neobizantin, Biserica „Înălţarea Domnului”, cunoscută după numele Domniţa Bălaşa Brâncoveanu. Ea are vocația împletirii spiritualității cu istoria, timpului cu veșnicia, artei cu filantropia, demnității naționale cu deschiderea universală. Actualul lăcaş de cult a trecut în ultimii patru ani printr-un amplu proces de restaurare, care l-a adus la strălucirea cea dintâi, iar pe 31 iulie 2022 va avea loc resfinţirea bisericii. Despre procesele prin care a trecut lăcaşul sfânt ne-a vorbit părintele paroh, consilier patriarhal Ștefan Ababei.

„Dispune de rampă de acces pentru scaune rulante și de plăcuțe explicative în alfabetul Braille”

- Părinte paroh Ștefan Ababei ce a presupus acest proiect?

- În perioada 2018-2022, biserica a fost reparată și înfrumusețată până la cele mai mici detalii, de la fundație până la acoperiș. Fundația și zidăria au fost consolidate, iar acoperișul și șarpanta au fost restaurate în forma lor originară. La fel și îm- prejmuirea bisericii. La interior au fost recondiţionate arhitectura și pictura, sculpturile și vitraliile, precum și decorațiile în stuc, care au fost vopsite, așa cum erau în biserica originară. Proiectul a mai inclus refacerea trotuarelor, a scărilor exterioare, a aleilor pietonale și carosabile și a spațiilor verzi.

- Care a fost scopul proiectului?

- Întregul complex, intitulat „Așezămintele Brâncovenești Biserica Domnița Bălașa”, a fost iluminat pentru a fi mai bine pus în valoare și a fost dotat cu o clădire anexă care se încadrează în stilul arhitectural al bisericii. De acum, Biserica Domnița Bălașa va putea fi vizitată în cele mai bune condiții de persoanele cu dizabilități, deoarece dispune de rampă de acces pentru scaune rulante și de plăcuțe explicative în alfabetul Braille, pentru persoane cu deficiențe de vedere. Obiectivul general al proiectului a fost valorificarea patrimoniului cultural și a identității culturale în vederea stimulării dezvoltării locale și integrarea bisericii în circuitul turistic cultural-istoric și religios, prin creșterea cu 10% a numărului anual de vizitatori.

„Întristarea” şi „Îmbrăţişarea îngerului”

- Care sunt evenimentele care definesc existența bisericii?

- Adăpostită între blocuri de viața tumultuoasă a Bucureștiului, Biserica „Domnița Bălașa” rămâne singura amintire a vechilor așezăminte brâncovenești, distruse în 1984 pentru construirea noului centru civic. Eleganta biserică se află pe malul Dâmboviței, în vechea zonă a Mahalalei Prundului. Lăcașul de cult a fost ctitorit în 1743 de a șasea fiică a Sfântului Domnitor Constantin Brâncoveanu, pe terenurile primite ca zestre. În 1750, pe lângă Biserica „Înălțarea Domnului” mai existau un azil și o școală. În 1842, după un cutremur care afectase grav biserica, Safta Brâncoveanu, fondatoarea Spitalului Brâncovenesc, a construit alt sfânt lăcaș. După aproximativ patru decenii, și acesta a fost demolat, fiind grav degradat în urma inundațiilor. Pe locul lui a fost rectitorită Biserica „Domnița Bălașa” în forma pe care o cunoaștem astăzi. În noua biserică s-a investit o sumă uriașă pentru acea vreme, adică echivalentul veniturilor pe patru ani din moșiile cu care erau înzestrate aceste așezăminte. Biserica a fost inaugurată în 1885, în prezența Regelui Carol I și a Reginei Elisabeta. Practic, prin actuala restaurare, lăcaşul sfânt a fost readus la strălucirea celui inaugurat în 1885.

- Ce obiecte se găsesc la interior?

- În interior se găsesc două statui sub care își dorm somnul de veci Domnița Bălașa și Domnița Zoe Brâncoveanu, soția domnitorului Gheorghe Bibescu. Monumentul funerar al Domniței Bălașa reprezintă „Întristarea”, iar cel al lui Zoe Brâncoveanu o înfățișează îmbrățișată de un înger, având la picioare o femeie și un copil. Alte obiecte interesante sunt cele două jilțuri, poziționate în apropierea altarului, pe partea stângă. Aici stăteau regele și regina când asistau la slujbă, lucru evidențiat și de prezența stemei regale pe spătare. Cu toate că cifrul regal al Regelui Carol I a dispărut, încă se mai poate citi „Nihil Sine Deo” - deviza regală. Lăcașul de cult are și elemente occidentale, cum ar fi vitraliile comandate în Germania, cu stemele brâncovenești și ale Țării Românești. Un element cu o valoare artistică semnificativă, am putea spune chiar unic, este policandrul, realizat la Viena. Decorațiile interioare, cum ar fi mobilierul, catapeteasma și ușile, au fost realizate de Petre şi Mihai Babici. În interiorul bisericii, pictura în ulei, realizată într-un stil neorenascentist, este opera pictorilor vienezi Kott şi Rihofsky. Pe peretele vestic sunt înfăţişaţi Banul Manolache, Zoe Brâncoveanu, Constantin Brâncoveanu cu chivotul bisericii în mână, Domniţa Bălaşa şi mama acesteia, Marica Brâncoveanu - ctitorii şi familia acestora. Datorită arhitecturii, Biserica „Domnița Bălașa” figurează pe lista oficială a monumentelor istorice din țară.

„Sfântul Grigorie de Nyssa este ocrotitorul bisericii”

- Ce moaşte găzduieşte lăcaşul?

- Socrul domnului academician Constantin Bălăceanu Stolnici, Emanoil Hagi Moscu, care a fost epitrop o perioadă îndelungată a acestui așezământ, împreună cu Constantin Sturdza cu Grigore Brâncoveanu și cu alți mari oameni ai acestei familii, au donat bisericii moaștele Sfântului Ierarh Grigorie de Nyssa, în 1970, aduse din Grecia.

„Nu au avut loc niciodată înmormântări“

- Prin ce se diferenţiază de alte biserici?

- În perioada interbelică, dar şi în zilele noastre, în Biserica Domniţa Bălaşa se oficiau nunți și botezuri, niciodată înmormântări. De aceea, este un lăcaş de sărbătoare, considerat un exemplu de rafinament și eleganță.