de Florin Copil

În centrul frumosului oraș Oradea se înalță maiestuos, la câteva sute de metri una de alta, trei biserici importante ale orașului: una este catolică, una greco-catolică și una ortodoxă. Unite într-o Sfântă Treime, triunghi al credinței creștine, frățești, ele sunt parte din istoria bogată a urbei. Cea ortodoxă are hramul Adormirea Maicii Domnului şi mai este cunoscută sub numele de „Biserica cu Lună”. Se slujeşte de peste 230 de ani, iar de-a lungul timpui s-au consemnat fapte deosebite și pe aici au trecut personalități ce au lăsat urme în conștiința locuitorilor. Preotul Ioan Codorean ne-a fost ghid şi ne-a dezvăluit detalii din istoria acestui sfânt lăcaș.

„Icoanele au valențe bizantine, îmbinate cu trăsături specific românești”

- Părinte, cum s-a putut ridica această biserică în condițiile potrivnice ale vremii?

- Istoria acestui sfânt lăcaș este legată, încă de la început, de aspirațiile românilor ortodocși din zonă. Comunitatea ortodoxă avea în Oradea Mare doar o biserică mică de lemn, neavând voie să construiască una de piatră. Din punct de vedere spiritual, erau limitați la un spațiu insuficient. Timp de 30 de ani autoritățile imperiale le-au refuzat românilor cererile pentru construirea unei biserici noi. Dar în 1784, odată ce Horia, conducătorul răscoalei, face mai multe drumuri la Viena pentru drepturile românilor, doi macedo-români, orădeni bogați, obțin chiar de la împărat dreptul de construcție pentru o biserică mare. Cei doi au garantat cu averile lor o parte din banii împrumutați pentru construcție. Ca un omagiu adus lui Horia, portretul lui a fost pictat deasupra iconostasului. Acum, pictura originală cu chipul lui Horea se află în Muzeul Bisericii. Acel portret seamănă foarte mult cu Horia, dar și cu chipul Mântuitorului. Unii spun că acesta e portretul adevărat al lui Horea, care a trecut pe aici în drumul spre Viena. În 1832, a fost gata toată pictura bisericii. Atunci, la slujba de târnosire, episcopul Maxim Manuilovici spunea că „acest sfânt lăcaș rămâne ca un stindard al unității spirituale a românilor din această parte de țară”.

- Arhitectura în stil baroc târziu cu elemente neoclasice este completată de o pictură neobizantină cu elemente apusene. Ce elemente deosebite mai sunt găsite aici?

- Între 1979 și 1980 a fost refăcută pictura bisericii de Eremia Profeta, care a realizat-o în stil propriu: icoanele au valențe bizantine, îmbinate cu trăsături specific românești. De exemplu, în icoana Nașterii Domnului, păstorii poartă acele „bitușe” (haine lungi din lână de oaie) specific oierilor români, iar în scena Judecății de Apoi, cei care urcă scara poartă straie populare românești.

„Episcopul martir Nicolae Popovici a fost propus pentru canonizare”

- Din 1790 până în 2005 Biserica cu Lună a fost Catedrală Episcopală. Ce a caracterizat această perioadă?

- S-au ținut ușile deschise pentru credincioși de la zidirea bisericii, de peste 200 de ani, preoții slujind Sfânta Liturghie zilnic, chiar și în timpul războaielor. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, era o perioadă foarte dificilă, cea a Tratatului de la Viena, în perioada 1940-1944. În acele condiții, mulți s-au refugiat sau au fost obligați să plece din Oradea. Dar părintele Andrei Lupșa, preot la Biserica cu Lună a spus: „Eu rămân cu credincioșii mei. Ei au nevoie de mine, au nevoie de slujbe, de rugăciune și de sprijin”. Dintre slujitorii de la Biserica cu Lună, după 1945, au fost asupriți preoți și chiar un episcop. Aici își dorm somnul, până la a doua venire a lui Hristos, trei dintre episcopii Oradei. Destinele lor s-au întrepătruns cu cele ale Bisericii cu Lună: Roman Ciorogariu, episcopul martir Nicolae Popovici și episcopul doctor Vasile Coman. Acesta a participat în tinerețe la Marea Adunare de la Alba Iulia.

- Să detaliem povestea despre episcopul de Oradea Nicolae Popovici, cel care oficia în Biserica cu Lună.

- Nicolae Popovici a fost foarte respectat în toată țara. În 1945, când a trebuit să fie ales noul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Sfântul Sinod pe el l-a vrut. Comuniștii nu au agreat această idee și au convins membrii Sinodului să nu îl aleagă, punând o presiune uriașă pe ei. În aceste condiții, episcopul Popovici este cel care, pentru liniștea Bisericii, va acționa pentru alegerea altui patriarh. Enoriașii l-au iubit foarte mult și autoritățile vremii nu au avut curajul să se atingă de el pentru un timp. În cele din urmă, după o predică în Biserica cu Lună, comuniștii îl închid la Mănăstirea Cheia, într-o zonă foarte bine controlată de trupele sovietice. A fost persecutat și chiar s-a încercat otrăvirea lui. Nicolae Popovici a murit în 1960, la mănăstirea în care era închis. Acest martir este unul dintre episcopii ortodocși propuși pentru canonizare.

- Care este activitatea spirituală în Biserica cu Lună?

- Până la începutul anilor 1900, în Biserica cu Lună, în timpul liturghiei, răspunsurile stranei sau unele dintre cântările specifice erau în mai multe limbi. Astfel, în loc de limba română, se cânta și în greacă sau în sârbă. Azi, este un program liturgic zilnic, cu Sfânta Liturghie de dimineață și cu slujba vecerniei seara. Mai sunt activități de cateheză în biserică sau diverse acțiuni culturale. Oameni vin în număr mare, la slujbele din sărbători sau duminica, când sunt până la 400 de credincioși. Iar unii dintre ei stau în jurul bisericii pentru că înăntru nu mai au loc. Chiar și peste zi, în afara liturghiilor de dimineață, mai vin oameni și se roagă în biserică. Ei intră și aprind o lumânare. Ușile bisericii le sunt deschise! Prezența credincioșilor după pandemie este mai mare decât înainte. Ei își trăiesc mai intens credința, iar noi, preoții, vedem această „foame de Dumnezeu”.

„Mecanismul care arată cu precizie fazele Lunii este unic în Europa“

- De ce i se mai spune şi Biserica cu Lună?

- Ceea ce a creat de-a lungul vremii o faimă lăcaşului de cult este şi mecanismul, unic în Europa, din turla bisericii. Este vorba despre un orologiu creat în combinaţie cu un glob lunar situat în peretele din turla bisericii, vizibil în exterior, fiind vopsit jumătate auriu şi jumătate negru. Mecanismul globului stă în legătură cu cel al orologiului, astfel încât, la 28 de zile, globul face o rotire în jurul axei sale, indicând fazele Lunii. Din acest considerent, lăcaşul a primit numele de „Biserica cu Lună”.