de Anda Postolache
După 25 de ani de tăcere liturgică, duminică, 11 octombrie 2009, s-a auzit din nou zvon de clopot şi de cântare religioasă în biserica fostei Mănăstiri Cotroceni, ctitorie iniţială a lui Şerban Cantacuzino din anul 1679, demolată în 1984, reconstruită în 2004 şi finisată cu totul acum.
Dreptate istorică
Închisă cultului de comunişti în 1948 şi apoi dărâmată din ordinul lui Ceauşescu în 1984, biserica fostei mănăstiri a fost ridicată pe acelaşi loc între 2003 şi 2004, în vremea Patriarhului Teoctist şi a preşedintelui Ion Iliescu. A venit vremea ca acum, Preafericitul Părinte Daniel să sfinţească întreaga zidire, după ce i-a fost adăugat altarul şi întregit naosul prin încastrarea unor fresce din cele originale (realizate atunci de celebrul zugrav bisericesc Pârvu Mutu) şi prin aducerea şi fixarea catapetesmei originale din lemn aurit. S-a adus de asemenea un clopot de peste o tonă turnat la o fabrică de profil din Epsicopia Maramureşului.
Ctitoria lui Şerban Cantacuzino
Urmaşii lui Cantacuzino-Vodă, prin Fundaţia cu acelaşi nume, au făcut demersuri ca biserica să devină funcţională. Iată că acest lucru s-a întâmplat, această biserică a fost redată credincioşilor, care vor putea asista la slujbele săvârşite de arhimandritul Irineu Dogaru, noul preot. Este în acelaşi timp şi o recuperare a unui monument istoric de o valoare inestimabilă, marcă a artei medievale de la noi, este vorba despre o dreptate peste timp făcută domnitorului-ctitor Şerban Cantacuzino, prin aducerea rămăşiţelor sale aici în 2004. La acel moment şi osemintele altor cantacuzini au fost reînhumate în naos. În plus, dorinţa primului ctitor de a fi pomenit la fiecare sfântă liturghie se împlineşte iarăşi după ce tradiţia a fost întreruptă din 1948 încoace. Prin altarul adăugat în ultimul an şi care a fost sfinţit, prin aducerea fragmentelor din moaştele Sfinţilor Serghie şi Vah, cei dintâi ocrotitori ai mănăstirii (un dar spiritual primit de la Mitropolia Olteniei), prin arondarea unui slujitor, biserica este acum completă. Frumuseţea noului lăcaş şi însemnele din vechea biserică păstrate la Fundenii Doamnei - câteva fresce de Pârvu Mutu, coloanele, catapeteasma, pisania veche, plăcile de pe mormintele ctitorilor - se îmbină armonios întru slava Celui de Sus.
Inclusă în circuitul muzeal
Mănăstirea Cotroceni a fost ridicată de domnitorul Şerban Cantacuzino între 1679 şi 1981, fiind considerată una dintre cele mai frumoase mănăstiri şi un reper în arhitectura şi pictura medievală de la noi. Pictura bisericii a fost realizată de celebrul zugrav Pârvu Mutu, iar catapeteasma, de recunoscutul artist Constantinos.
În 1688 a murit Şerban Cantacuzino, rămăşiţele sale fiind îngropate în cripta din naos. Între 1689 şi 1863, mănăstirea, ce avea în stăpânire 100 de sate, moşii şi vii, a fost închinată Muntelui Athos. Din 1900, ansamblul mănăstiresc de la Cotroceni a fost declarat monument istoric, iar biserica a devenit capelă a Curţii Regale. În 1948, după abdicarea Regelui Mihai, biserica a fost închisă. În 1984, autorităţile au dispus demolarea bisericii. Între 2008 şi 2009 biserica fost reîntregită pentru a se putea face slujbe în ea, adăugându-i-se cele ce lipseau. Biserica va funcţiona ca paraclis al administraţiei prezidenţiale, dar va fi deschisă tuturor credincioşilor, fiind inclusă şi în circuitul muzeal de la Cotroceni.
Două hramuri
Sfinţirea noii biserici de la Cotroceni care acum poartă două hramuri - Adormirea Maicii Domnului (15 august) şi Sf. Serghie şi Vah (7 octombrie) - s-a făcut de Patriarhul României, Preafericitul Daniel, şi de un sobor de ierarhi şi preoţi, în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu şi a altor personalităţi. La eveniment au participat câteva mii de oameni, care au avut ocazia să treacă, bărbaţi şi femei, prin altar şi să se închine la racla cu moaştele celor doi sfinţi ocrotitori.
