de Anda Postolache
- Sfântul păgubiţilor, sărbătorit la 11 noiembrie
Între sfinţii cu cinstire deosebită se află şi Marele Mucenic Mina, care este sărbătorit la 11 noiembrie. Acesta este supranumit Ocrotitorul celor păgubiţi (cei care au pierdut lucruri, care au fost înşelaţi, jefuiţi, dar şi al celor care sunt bolnavi), iar cine citeşte acatistul sfântului mai multe zile la rând (dacă nu chiar 40) simte ajutorul, necazurile lui fiind grabnic rezolvate.
Pelerinaj la Bucureşti
Sfântul Mina este iubit atât în ţara lui de origine, Egiptul, unde se află moaştele sale, cât şi în toată lumea creştin-ortodoxă. A intrat în tradiţie ca de ziua Sfântului, la 11 noiembrie, să fie pelerinaj la Biserica „Sf. Mina Vergului”, de pe Strada C. Robescu, din Bucureşti. Aici se păstrează într-o raclă un fragment din moaştele acestui Sfânt militar, care sunt întotdeauna scoase spre închinare în curte, într-un baldachin, cu o zi-două înaintea hramului.
Frumoasă ca o mireasă (a fost restaurată în 2000), biserica, situată aproape de centrul civic, îşi aşteaptă pelerinii în ziua hramului, dar şi în zi de sărbătoare şi în fiecare duminică. Pe toţi îi întâmpină cu dangătul celor 25 de clopote mai mici şi mai mari, iar ceasul de pe turnul clopotniţei le arată celor care trec grăbiţi pe Calea Călăraşilor că pentru rugăciune este mereu ora potrivită.
Icoana scăpată din foc
Biserica adăposteşte şi o frumoasă icoană a mucenicului, o cizelură aurită, şi care este făcătoare de minuni. Povestea icoanei Sfântului Mina este una cât se poate de interesantă şi care întăreşte convingerea că acest martir al lui Hristos, într-adevăr, ascultă rugăciunile credincioşilor şi îi ocroteşte. Istoricul Bisericii este consemnat de Nicolae Iorga în „Inscripţii din bisericile României”, dar şi de celebrul istoric Ionescu Gion în „Istoria Bucureştilor”.
„În urma unei minuni din 1847, o icoană a Marelui Mucenic s-a întâmplat să fie la Biserica Stelea din Bucureşti, care în acel an a ars. La această biserică, apropiindu-se localnicii, jandarmeria şi pompierii au stins incendiul, dar au văzut că la catapeteasmă mai atârna încă, înconjurată de flăcări şi jăratic, o icoană care nu ardea. Spre bucuria lor, au observat că e vorba despre icoana Marelui Mucenic Mina. Au dus-o la Mitropolie şi în vremea aceea au hotărât să aducă acea icoană în paraclisul voievodal al Ancuţei Brâncoveanu, respectiv în biserica noastră. S-au făcut demersuri să fie mutate moaşte ale Marelui Mucenic de la Muntele Athos, în 1874, aici în biserică. De asemenea, au fost aduse moaşte, într-un mic săculeţ, şi de la Mănăstirea Sf. Mina din Egipt”, a declarat Gheorghe Ispas, parohul bisericii, pentru Agenţia de ştiri Basilica.
Are trei hramuri
Biserica a fost ridicată între 1724 şi 1725, ctitori fiind boierul de neam grec Vergu şi doamna Ancuţa Brâncoveanu - fiica domnitorului şi soţia sfetnicului Enache Văcărescu. Sfântul lăcaş a avut ca prim-hram pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, apoi s-a adăugat şi cel al Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, dar după aducerea icoanei şi moaştelor Sfântului Mina s-a adăugat şi hramul acestuia, care a devenit principal. La 1900, biserica a fost restaurată de preotul Grigore Popescu, pe cheltuiala unor enoriaşi şi a primarului de atunci C. Robescu. Cutremurul de la 10 noiembrie 1940 a afectat-o serios, fiind necesare lucrări de refacere. Biserica a fost repictată cu totul în anii 1980 şi 1981, prin grija preotului Alexandru Leu, de pictorul Busuioc. Tot atunci a fost sculptat şi baldachinul pentru sfintele moaşte.
„Aminas”, adică Mina
Tradiţia spune că mama Sfântului Mina îşi dorea foarte mult să aibă un copil şi se ruga mereu la Maica Domnului pentru acest lucru. Într-o zi, aflându-se în biserică şi văzând cum trec pe la icoana Maicii Domnului femeile cu copii în braţe, ea a lăcrimat cu durere şi, uitându-se către icoană, a spus: „Maica Domnului, eu când voi avea un prunc?”. Atunci, Pruncul Iisus din icoană S-a întors către Maica Sa şi a rostit: „Aminas”. A plecat cu multă bucurie acasă şi la scurtă vreme a născut un băiat căruia i-a pus numele Mina, pentru că auzise în biserică Aminas, adică Mina. Sfântul Mina, martirizat pentru Hristos în anul 304, în vremea împăratului Maximian, a făcut multe minuni după moarte, în mare parte pentru cei păgubiţi.
La 8 noiembrie îi prăznuim pe Arhanghelii Mihail şi Gavriil (ce reprezintă unul dintre hramurile bisericii), numiţi şi mai-marii oştilor cereşti sau voievozii îngerilor, iar împreună cu ei pe toţi îngerii. Există nouă cete îngereşti: Serafimii, Heruvimii, Scaunele şi Tronurile, Domniile, Stăpâniile, Începătoriile, Puterile, Arhanghelii şi Îngerii. Din Sfânta Scriptură ştim că Arhanghelul Mihail le-a spus îngerilor la căderea lui Lucifer din cer: „Să luăm aminte!” şi astfel nu a mai căzut niciun înger. Arhanghelul Gavriil este aducătorul veştilor bune, cea mai bună veste pe care a dat-o fiind cea a naşterii Domnului Iisus din Fecioara Maria.