de Anda Postolache
Cine ne putea împărtăşi mai bine impresii de călătorie din locul Naşterii Pruncului Iisus dacă nu o persoană care a mers în acel loc de mai multe ori? Părintele Cristinel Trandafir, de la Centrul de Pelerinaj „Sf. Apostol Pavel” al Patriarhiei Române, a fost la Peştera Sfântă, graţie profesiei pe care a îmbrăţişat-o cu evlavie, şi ne-a povestit lucruri cu adevărat impresionante.
„Bucuria lacrimilor este un model de urmat”
„Ce minune ascunde Bethleemul în fiecare zi? De câte ori ajungi acolo, fie că te afli în Peştera din Bethleem, ziua sau noaptea, vara sau iarna ori intri în «Peştera Bethleemului» zilelor noastre în biserică de Crăciun, te cuprinde un fior, o căldură lăuntrică mişcată de o bucurie sfântă, care pe unii îi face să lăcrimeze, pe alţii să exulte, pe alţii îi linişteşte parcă într-o stare de beatitudine, iar pe alţii, cuprinşi de patimi prea mari, îi face să se simtă vinovaţi - şi astfel atitudinea lor ulterioară manifestată faţă de semeni este mărturie a stării lor lăuntrice zbuciumate - parcă aflată într-un război cu un prea Blând şi Sfânt Prunc.
Am călătorit împreună cu multe grupuri de pelerini la umila Peşteră din Bethleem în diferite timpuri şi, oricât aş încerca să spun ce bucurie mi-a cuprins întreaga fiinţă de fiecare dată vorbind despre aceasta, am simţit în ochii celorlalţi pelerini că bucuria lacrimilor, spălată într-o dragoste sfinţitoare, este mai mare şi un model de urmat”, spune părintele Trandafir.
Dumnezeu-Fiul, pildă de umilinţă
Acelaşi părinte ne vorbeşte şi despre sensul venirii pe lume ca om a Fiului lui Dumnezeu: „Mântuitorul Iisus Hristos, împărtăşind aceeaşi dragoste cu Tatăl şi din ascultare Sfântă, S-a smerit pe Sine, micşorându-Se din Slava cerească, acoperind-o cu trup real, a primit să se nască în cel mai smerit, necăjit şi sărac sălaş, pentru ca să fie pildă de umilinţă şi pentru ca nimeni să nu aibă cuvânt de îndreptăţire, deoarece Însuşi Ziditorul S-a făcut ascultător şi slujitor. Şi astfel S-a făcut Prunc şi S-a lăsat purtat în braţe de oameni. Ce este mai inofensiv decât un prunc? Şi ce vrednicie şi încredere ne-a acordat Dumnezeu nouă să-L primim în braţe? Acesta este Cel care face, ca orice pelerin care vine la Sfânta Sa Peşteră cu smerenie şi dorinţă sfântă, să primească pacea, liniştea şi iubirea lui Dumnezeu acolo jos”.
Colinde româneşti pentru Pruncul Sfânt
Părintel Cristinel Trandafir mai spune că la Bethleem în Peşteră este în fiecare zi Crăciun, sărbătoare şi că mereu se cântă colinde. „Fiecare popor şi neam cântă colindul care-l reprezintă cel mai bine şi astfel cu toţii Îi aducem Pruncului Iisus o cântare de leagăn ce ne schimbă şi nouă răutatea în bunătate, indiferenţa în simţire pentru aproapele, viaţa pătimaşă în viaţă cucernică. Acest sentiment, pe care îl întrezăreşte românul la Peştera Sfântă, auzind alte colinde ale altor neamuri, îl face mai îndrăzneţ în colindul tradiţional şi popular pe care îl aduce la rândul său. Din feluritele colinde pe care le-am ascultat acolo, colindul românesc s-a distins prin optimism şi printr-o purtare de grijă plină de căldură către Pruncul Iisus. Dacă la Golgota, pe piatra răstignirii te cuprinde o trăire încărcată de un sentiment funebru, trist, iar la Sfântul Mormânt simţi bucuria Învierii şi a manifestării puterii Lui Dumnezeu, aici, la Peştera din Bethleem, simţi o bucurie curată, copilărească, sfântă. Nu poţi să priveşti încruntat la un copil, cu atât mai mult la Pruncul Sfânt. Însăşi locul acesta poartă pecetea unui comportament ce te invită parcă în camera unui copil.
De aceea, mulţi dintre pelerini îşi scaldă ochii în lacrimi, iar aceste lacrimi, picurate în fiecare zi pe obrajii pelerinilor veniţi la Peştera Sfântă şi în staulul credinţei, este minunea pe care a lăsat-o Dumnezeu a se întâmpla în fiecare zi în locul Naşterii Sale - întoarcerea cugetului nostru la vremea curăţiei Lui. Vestea cea bună, an de an, este aceea că pentru fiecare dintre noi, oricât de păcătoşi am fi, există mântuire prin Pruncul Iisus, condiţia e simplă: să plângem pentru răutăţile noastre, făgăduind că schimbarea noastră este una reală şi că nu ne mai întoarcem la cele rele, urmând învăţăturile lui Iisus şi crezând în El. Fie ca acest Prunc să vă aducă pacea, liniştea, iubirea, bucuria şi sfinţenia Sa. «Hristos se naşte, Slăviţi-L!»”. Acestea sunt cuvintele pline de emoţie ale unui pelerin statornic la Bethleemul care L-a adus lumii pe Mântuitorul Iisus Hristos.
Biserica Naşterii Domnului este cea mai veche biserică creştină din Ţara Sfântă şi păstrează o bună parte din biserica zidită de Împărăteasa Elena acum 1.700 de ani. Biserica are un interior impunător, cu mai multe altare şi icoane făcătoare de minuni. Sfânta Peşteră se află sub altarul bisericii, iar locul Naşterii este marcat de o stea din aur, pe care scrie în limba latină: „Aici a născut Fecioara Maria pe Iisus Hristos”.