de Anda Postolache
- Sunt celebraţi la 30 ianuarie
În ţara noastră sunt destule biserici dedicate celor Trei Ierarhi - Vasile, Grigore şi Ioan -, prăznuiţi la 30 ianuarie. Cea mai cunoscută dintre ele este, desigur, biserica Mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi, o emblemă arhitecturală a capitalei moldave, a cărei istorie este demnă de reţinut. Dar la fel de interesantă şi de frumoasă este şi construcţia Bisericii Colţea, din Bucureşti, care îi sărbătoreşte, la rândul ei, pe cei trei patroni spirituali.
Ctitoria lui Mihai Cantacuzino
Nu se poate să nu fi rămas măcar o dată cu privirea aţintită spre frumoasa dantelărie din piatră când aţi trecut prin faţa Bisericii Colţea. Atât de minuţios lucrată, respectând vechile erminii şi canoane în ale sculpturii şi zugrăvirii, sfântul lăcaş al Colţei este unul dintre cele mai vechi, rămas moştenire de la Cantacuzino. Vechiul ansamblu mănăstiresc al Trisfetitelor, din care făcea parte şi acest aşezământ, cuprindea: trei paraclise, chilii mănăstireşti, bolniţa (dezvoltată în spitalul actual) şi celebrul turn ce a fost demolat în 1888. Totul a fost ctitorit de spătarul Mihai Cantacuzino (1640-1716), minte luminată a vremii sale şi un mare doritor de progres.
Biserica de lemn, îngrijită de Colţea Doicescu
Istoria Colţei este lungă şi frumoasă, meritând să o reamintim. În 1641, aici era o biserică de lemn, a dregătorului Udrea, cu hramul Sf. Parascheva, iar după moartea acestuia, biserica a rămas în grija fratelui său, Colţea Doicescu, de unde şi numele care a rămas până azi. Spătarul Mihai Cantacuzino a cumpărat apoi terenul din jur şi a ridicat superba biserică din piatră, ce dăinuieşte şi în zilele noastre, dându-i hramul Sfinţilor Trei Ierarhi. Era în 1699. Tot el a făcut acolo şi mănăstire, a construit case în jurul ei şi a organizat o şcoală, apoi o bolniţă cu spiţerie, o casă pentru chirurg şi o şcoală pentru ştiinţe. Acestea pot fi considerate printre cele mai vechi instituţii de învăţătură şi medicină din Bucureşti. Paraclisele ridicate aici au avut hramurile Sf. Parascheva, Sf. Doctori Fără de Arginţi Cosma şi Damian şi Duminica Tuturor Sfinţilor.
Turnul, sacrificat pentru modernizarea Capitalei
În 1739, un incendiu a ars aproape totul, dar s-a reconstruit ansamblul şi a fost înconjurat cu un zid în timpul domniei lui Ştefan Cantacuzino. Tot atunci a fost ridicat Turnul Colţei, cel mai înalt din Capitală, folosind drept clopotniţă, dar şi ca foişor de foc, având montat pe el şi un ceas ce se vedea de departe. Era construit în stil baroc, avea câte un turnuleţ la fiecare colţ. Din păcate, a fost avariat din ce în ce mai tare la curtremurele din 1802, 1829, 1838. S-ar fi putut renova, dar modernizarea şi necesitatea construirii unei artere largi de circulaţie în centrul oraşului au făcut ca turnul să fie demolat spre sfârşitul secolului al XIX-lea. Ne mulţumim să îl mai admirăm doar în stampele şi ilustratele vremii!
Interiorul bisericii este impresionant, catapeteasma fiind sculptată în lemn, cu ornamente bogate, întregul ansamblu fiind în stil brâncovenesc. Pictura fusese realizată de celebrul Pârvu Mutu, pictor căruia familia Cantacuzinilor îi încredinţa aproape toate lucrările bisericeşti. Se mai păstrează o icoană pictată de el, a Sfinţilor Cosma şi Damian, ce se află încastrată în catapeteasmă. Picturile pe care le putem admira şi astăzi sunt opera lui Gheorghe Tăttărescu. Interesant este că sub zugrăveala exterioară s-a descoperit în 1895 un rând de frescă, în culori dominante de roşu şi de negru, atribuită lui Pârvu Mutu.
Icoane de mare preţ
Între odoarele de preţ de la Colţea se află o icoană dăruită de Nicolae Mavrogheni, la 1780, reprezentând-o pe Maica Domnului cu Pruncul în braţe, având în partea inferioară o scenă cu Izvorul Tămăduirii. Are ferecătură de argint. O icoană de valoare se află în catapeteasmă, reprezentându-i pe Sfinţii Trei Ierarhi, o altă icoană frumoasă şi veche (secolul al XVIII-lea) fiind a Sfintei Parascheva, având şi aceasta ferecătură de argint.
În prezent au loc lucrări de renovare a edificiului.
De ziua Sfinţilor Trei Ierarhi îşi mai prăznuiesc hramul Mănăstirea Trei Ierarhi din Iaşi - ctitorită de Vasile Lupu -, Biserica de lemn în stil maramureşean de pe Şoseaua Fundeni, Biserica din Mioveni, Schitul cu acelaşi nume din Poiana Teiului (Neamţ), Biserica Trei Ierarhi din municipiul Bacău.
La 30 ianuarie, toate instituţiile de învăţământ teologic din ţară îşi sărbătoresc patronii, deoarece Sfinţii Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur sunt consideraţi pe drept cuvânt întemeietorii teologiei şi învăţământului creştin la nivel academic. Cei trei mari sfinţi sunt sărbătoriţi împreună, pentru a arăta că au aceeaşi cinstire în faţa lui Dumnezeu, ştiut fiind că s-a iscat în primele secole creştine o tulburare între creştini, unii considerând mai mare pe unul sau pe altul dintre ei. Toţi trei s-au arătat lui Ioan, episcopul Euhaitelor, cerându-i să fie cinstiţi în aceeaşi zi şi nimeni să nu spună că e vreunul mai mare între ei. Prin aceasta s-a arătat lumii că sfinţii sunt smeriţi şi fiecare acordă întâietate celuilalt, aşa cum îi place lui Dumnezeu.