de Anda Postolache
În Italia sunt mulţi români fie plecaţi temporar la muncă, fie stabiliţi acolo definitiv. Dar puţini dintre ei sunt aceia care să-şi uite obârşia. Şi nu puţini aceia care şi-au regăsit credinţa departe de casă. Sau poate tocmai de aceea. Când dorul de ţară a învins în sufletul lor, au trecut pragul bisericilor româneşti, la început pentru a fi în comuniune cu alţi români, apoi pentru a se împărtăşi din cuvântul lui Dumnezeu rostit de la amvon. La aceste lăcaşuri şi la întreaga organizare a Episcopiei Ortodoxe Române din Italia ne vom referi în acest articol.
Eparhia de pe colinele Romei
La 5 martie 2008, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române l-a ales în funcţia de prim-episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei pe Prea Sfinţitul Siluan, având jurisdicţie canonică peste toţi credincioşii ortodocşi români şi moldoveni de limbă românească de pe teritoriul întregii Italii. Una dintre cele mai importante realizări ale acestei nou-înfiinţate episcopii este dobândirea unui sediu adecvat la Roma. Aceasta s-a întâmplat şi prin ajutorul conjugat al Patriarhiei Române şi Guvernului României, care au susţinut financiar achiziţionarea clădirii. Substanţială a fost şi jertfa credincioşilor din 76 de parohii româneşti. „Aflat pe una dintre colinele Romei, într-un cadru care aminteşte de liniştea vetrelor mănăstireşti din România, în mijlocul unui frumos parc de 2,7 hectare, sediul Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei are porţile deschise pentru toţi creştinii ortodocşi şi pentru oricine doreşte să cunoască Biserica Ortodoxă”, aflăm de pe site-ul Episcopiei. În Roma există şi un paraclis pentru spitale, având hramul „Sfântul Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon”, de folos celor pe care boala îi obligă să se trateze într-un astfel de loc.
Cinci mănăstiri de-ale noastre în „Cizmă”
Este uimitoare existenţa mănăstirilor ortodoxe româneşti într-o ţară străină. În Italia sunt cinci astfel de aşezăminte monahale: Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” în Roma, Mănăstirea „Buna Vestire” la Mirabella Eclano, Mănăstirea „Sfântul Ioan Theristis (Secerătorul)” la Bivongi, regiunea Calabria, Mănăstirea „Sfinţii Cosma şi Damian” la Montecorvino Rovella (Salerno) şi Schitul „Sfântul Ilie” la Rignano Flaminio. Prima mănăstire ortodoxă românească, „Buna Vestire”, a luat naştere în anul 2007, în oraşul Mirabella Eclano, situat la 80 de kilometri de Napoli. Ansamblul mănăstiresc, alcătuit dintr-o casă cu etaj şi terenul aferent, a fost donat de un preot catolic din oraşul Napoli, pe nume don Carlo Cicala, un bun cunoscător al tradiţiei monahale româneşti, care a dorit ca pe această proprietate să ia naştere o mănăstire ortodoxă. În prezent vieţuiesc aici doi monahi care şi-au început chemarea monahicească în România, la Mănăstirea Crasna. Una dintre cele mai pitoreşti este Mănăstirea „Sfântul Ioan Theristis”, care se află în Calabria, fiind situată într-o vale sălbatică - Vallata dello Stilaro - unde totul vorbeşte despre monahismul bizantin de la sfârşitul celui dintâi mileniu creştin. Mănăstirea „Sfântul Ioan Theristis”, care este declarată monument naţional, cuprinde un complex monastic de origine bizantină, compus dintr-o biserică în stil bazilical din secolul al X-lea şi câteva corpuri de chilii. Monumentul este situat în partea declarată „zonă sacră” a Patrimoniului Bizantin din Valea Stilarului, fiind primul dintre edificiile restaurate dintre cele peste 40 ce existau la începuturile celui de-al doilea mileniu creştin în această parte a Italiei. În cadrul Episcopiei din Italia sunt promovate credinţa ortodoxă, cultura şi identitatea română. Se organizează zile speciale dedicate tradiţiei populare româneşti, cântecului, costumului popular, se fac pelerinaje la mănăstirile din România, iar copiii sunt aduşi în ţară pe timpul vacanţelor, în tabere care au rolul de a promova valorile neamului.
Pe teritoriul Italiei sunt 124 de parohii ortodoxe româneşti, aproape nefiind lună în care să nu se mai formeze o astfel de unitate bisericească. Începuturile ridicării unor parohii ortodoxe româneşti în Italia nu sunt foarte vechi, primele au apărut în anii ’70. La început, slujbele s-au ţinut în biserici ale catolicilor şi asta mai ales în marile oraşe, acolo unde erau şi cei mai mulţi români. La Milano s-a format o astfel de parohie în 1975, la Torino în 1979, la Florenţa în 1984, iar la Bari în 1983. După 1989, când numărul românilor emigraţi în Italia a crescut, s-au mai format noi parohii şi în alte oraşe. La început, parohiile din Italia au aparţinut de Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Europei Occidentale şi Meridionale care, din 2001, a fost ridicată la rang de Mitropolie. Din 2008, românii din Italia au episcopia lor, cu sediul la Roma.