Cei care şi-au programat vacanţa în zona Sibiului au de văzut un loc extraordinar de frumos şi plin de încărcătură spirituală în Munţii Cindrel. Este vorba despre Schitul de la Păltiniş, cunoscuta staţiune turistică aflată la 32 de kilometri de oraşul Sibiu, situată la o altitudine de peste 1.350 de metri, într-un cadru natural de vis, conferit de prezenţa brazilor şi de aerul pur şi răcoros. Schitul din Păltiniş a fost construit în 1930, de fostul mitropolit Nicolae Bălan al Ardealului, aducând prin ridicarea sfântului locaş o notă în plus de spiritualitate acestui loc de meditaţie a filosofului Constantin Noica (1909-1987).
Schitul micuţ din lemn şi cele câteva chilii ale sale se află chiar la intrarea în staţiune, pe o parte mai lăturalnică. În curtea acestuia se află mormântul gânditorului român amintit. În incinta schitului se găseşte şi o casă de odihnă pentru clerici. Biserica a fost ridicată din lemn de brad de un grup de meşteri din Răşinari, conduşi de Şerban Cruciat, din localitatea amintită, situată ceva mai jos de Păltiniş. Catapeteasma bisericii a fost sculptată în stil neobizantin de Constantin Vasile între anii 1944 şi 1945, iar pictura, de dată mai recentă, este opera lui Ovidiu Preotescu. Clopotele din bronz au fost turnate la Fabrica Schact-Kantz, în 1927.
Lemn din Sfânta Cruce
Printre frumuseţile şi odoarele de preţ ale acestui schit se numără o bucată din lemnul Sfintei Cruci, pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos. Sfânta relicvă a fost primită în dar de la Mănăstirea Poiana Mărului, care, la rândul ei, o primise de la Catedrala Catolică Sfântul Gertrudis din Olanda, de ziua Sfântului Nicolae, în 2004. În bisericuţa schitului se află şi o icoană a Sfintei Cuvioase Paraschiva, pictată în 1904, precum şi o Psaltire veche de o sută de ani.
Pelerini la meditaţii
Pelerinii care se reculeg şi se roagă la schitul al cărui hram este la 6 august pot face o vizită şi la Casa Memorială Constantin Noica din Păltiniş, interiorul acesteia îi va îndemna, cu siguranţă, spre înţelepciune, meditaţie şi dorinţa de a privi mai serios în interiorul lor sufletesc.
Anda Postolache