de Anda Postolache

- România se poate mândri cu cel mai înalt lăcaş creştin de lemn din lume!

De-a lungul vremii, oamenii au simţit nevoia să-I ridice lui Dumnezeu biserici şi catedrale frumoase, înalte, cu multe altare, în culori explozive, din cele mai frumoase materiale şi metale preţioase. Arhitecţii s-au întrecut să lase urmaşilor opere de artă, iar noi astăzi ne minunăm de măreţia lor. Vă prezentăm câteva dintre celebrele biserici ale lumii.

„Monstrul” din Ulm
Cea mai înaltă biserică de piatră din lume este catedrala luterană din oraşul german Ulm. Cunoscut şi sub numele de Ulm Munster, edificiul are înălţimea de 161,53 metri şi este un exemplu extraordinar de arhitectură eclezială gotică. Pentru a ajunge în vârful turnului central se urcă 768 de trepte, efort care merită, deoarece de sus se poate admira panorama oraşului Ulm şi, dacă sunt condiţii meteorologice optime, se pot vedea chiar Munţii Alpi, între Santis şi Zugspitze. Lucrările au început în 1377 şi au durat foarte mult, astfel încât turnul central a fost finisat abia în 1890.

„Sfânta Cecilia” are cea mai lată faţadă
Construcţia bisericească având cea mai lată faţadă din întreaga lume este Catedrala-fortăreaţă „Sfânta Cecilia”, din oraşul Albi (sudul Franţei). Este considerată o capodoperă a goticului meridional. Construită între 1282 şi 1480, ea reprezintă un simbol al superiorităţii creştine în faţa ereziei catarilor. În afară de statura sa impunătoare, impresionează şi gigantica frescă a „Judecăţii de Apoi”, care face ca „Sainte Cécile” să fie numită „Sixtina albigenzină”. De asemenea, catedrala adăposteşte şi frumoase picturi renascentiste pe arcade. Este considerată, totodată, cea mai mare biserică pictată din Europa.

Catedrala „Sfântul Vasile Blajenîi” are nouă altare
Deşi impunătoare, deosebit de frumoasă cu multiplele ei cupole colorate, Catedrala „Sfântul Vasile Blajenîi”, din Moscova, este biserica în care se găsesc cele mai multe altare la un loc: nouă! O adevărată minune a arhitecturii ruseşti, aceasta se află în celebra Piaţă Roşie din centrul Moscovei. Ridicată de ţarul Ivan cel Groaznic între anii 1555 şi 1561, pentru a marca victoria asupra tătarilor, catedrala are hramul Acoperământul Maicii Domnului (1 octombrie) şi este considerată o emblemă a statului rus. I s-au construit nouă altare la dorinţa ţarului, spre a semnifica steaua cu opt colţuri, iar religios are simbolul zilei a opta, a Învierii. În schimb, al nouălea altar a apărut când a fost canonizat Sfântul Vasile Blajenîi, căruia i-a fost dedicat. În total, în catedrala rusă sunt peste 400 de icoane aparţinând unor vestite şcoli de pictură bisericească din Rusia.

78 de metri, mai mare decât Statuia Libertăţii!
Dacă alţii au catedrale de piatră faimoase, noi avem în schimb cea mai înaltă biserică de lemn din lume. Este la Săpânţa-Peri şi a fost ridicată pe vremea voievozilor Drăgoşeşti. Nepoţi ai lui Dragoş Vodă au dăruit acestei mănăstiri terenuri şi bunuri, astfel încât, la 1391, s-a ridicat şi o biserică din piatră. Timp de 312 ani, aici a fost sediul Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului. La Săpânţa-Peri a existat una dintre şcolile de caligrafie însemnate din România, au fost traduse şi copiate în limba română pentru prima dată „Psaltirea”, „Evanghelia”, „Legenda duminicii”, „Codicele Voroneţean” şi „Faptele Apostolilor”. Distrusă în 1703, Mănăstirea Săpânţa-Peri a fost reconstruită la finalul secolului al XX-lea. Biserica actuală de lemn este ridicată recent, sfinţită la 31 august 2003 şi poartă hramul „Sfântul Arhanghel Mihail”. Are 78 de metri, fiind mai înaltă decât Statuia Libertăţii din New York. Construcţia a fost realizată de arhitectul Dorel Cordoş şi de meşterul Ioan Ştiopei, din Bârsana.

„Sfânta Sofia” i-a uimit pe ruşi
Catedrala „Sfânta Sofia”, din Istanbul, fostul Constantinopol, este una dintre cele mai grandioase şi frumoase din lume. Reprezentativă pentru creştinismul timpuriu, reconstruită de Theodosiu al II-lea în 415 (iniţial ridicată de Constantin cel Mare), biserica a fost din nou arsă în timpul Răscoalei Nika din 532. Clădirea şi-a primit forma finală în anul 537, sub împăratul Iustinian I. Se spune că slujbele ţinute în „Sfânta Sofia” erau atât de grandioase, încât participarea la una dintre acestea a determinat delegaţia cneazului Vladimir I să opteze pentru creştinarea ruşilor de către Patriarhia din Constantinopol. Ultima ceremonie creştină a fost ţinută la data de 29 august 1453, după care a avut loc, cum se ştie, căderea sub stăpânire turcească. În prezent, oficialităţi ale Patriarhiei Ecumenice şi ale Sfântului Scaun întreprind demersuri pentru restituirea „Sfintei Sofia” către Biserica Ortodoxă.

La biserica lui Gaudi se lucrează din 1882
„Sagrada Família” („Sfânta Familie”) este imensa biserică din Barcelona, încă neterminată, la care se lucrează din 1882! Totul durează atât de mult, deoarece banii provin din sistemul public şi din încasările obţinute de la vizitatori. Numai în 2009 s-au cheltuit cu lucrările ei în jur de 20 de milioane de euro. Proiectul original a fost realizat de celebrul arhitect Antonio Gaudi, care a lucrat la el peste 40 de ani, ultimii 15 fiind dedicaţi în exclusivitate acestuia. Gaudi ar fi spus că nu contează timpul în care se va ridica, deoarece „clientul meu nu se grăbeşte”. Clădirea are 18 turnuri, înălţimea totală fiind de 170 de metri, cu un metru mai puţin decât a unui deal de lângă Barcelona, deoarece Gaudi considera că lucrarea sa ar trebui să nu fie mai mare decât cea a lui Dumnezeu. Se estimează că „Sagrada Família” va fi terminată în 2026.

Cea mai vizitată: Notre-Dame

Catedrala Notre-Dame, din Paris, este cea mai vizitată din lume. Construcţia ei a început în 1163 şi, deşi în 1182 episcopul Maurice de Sully a sfinţit altarul, construcţia a continuat până în anul 1345. Este prima capodoperă a stilului gotic timpuriu, având faţada cu dantelării în piatră şi două turnuri de câte 69 de metri fiecare. Intrarea se face prin trei porţi bogat ornamentate, care evocă simbolurile goticului târziu. Interiorul este copleşitor, deoarece zidurile se înalţă pe trei rânduri de coloane. Proporţiile sunt impozante: 130 de metri lungime, 45 metri lăţime, 35 metri înălţime şi o capacitate de 10.000 de persoane. Notre-Dame este considerată cea mai întunecată dintre marile catedrale gotice şi, pe bună dreptate, întrucât lumina care se filtrează prin rozetele colorate conferă o penumbră severă. Este vizitată de circa 13 milioane de persoane anual, ceea ce înseamnă o medie zilnică de 30.000 de oameni!