de Anda Postolache

- Ierarhul care face minuni

Sfântul Ierarh Spirodon este prăznuit în Biserica Ortodoxă la 12 decembrie. Deşi nu este marcată sărbătoarea cu cruce roşie, totuşi, ziua Sfântului este prăznuită cu bucurie de mulţi credincioşi care îl iubesc pentru minunile sale. Unele dintre acestea sunt atestate şi de papuceii săi de mătase care se tocesc, la propriu, anual.

Moaştele care „pleacă” prin lume
La racla cu moaştele Sfântului smerit al Trimitundei se petrece an de an aceeaşi minune. Când preoţii schimbă veşmântul de pe sfintele moaşte constată acelaşi lucru uimitor: papuceii cu care este încălţat sfântul sunt tociţi pe talpă, semn că purtătorul lor „umblă” peste tot prin lume pentru a ajuta creştinii care îl cheamă în rugăciunile lor. Acelaşi lucru, adică papucei tociţi, am văzut şi la icoana sa din biserica ce îi este dedicată în Iaşi, aflată în curtea Spitalului „Sfântul Spiridon”. Pe acea icoană, Sfântul este pictat în ulei, dar o parte din pictură este îmbrăcată în metal preţios, inclusiv picioarele cu încălţămintea fiind astfel ferecate. Se vede cum ferecătura metalică a încălţărilor este foarte tocită. O explicaţie ar fi că oamenii sărută în acel loc icoana, dar nu ar fi posibil să se tocească atât de mult decât într-o mie de ani.
Dovadă că Sfântul „umblă” cu adevărat chiar cu trupul său, deşi pare incredibil, este faptul că, uneori, clericii care au grijă de raclă constată că pur şi simplu moaştele lipsesc! După o vreme, apare din nou în raclă trupul plin de praf şi fire de iarbă, având papucii tociţi.

Încălţăminte, în mai multe biserici
În ţara noastră se află o mică parte din moaştele Sfântului în Biserica „Sfântul Spiridon Nou” din Bucureşti, dar papuceii de mătase proveniţi de la racla din Insula Corfu se află în mai multe locuri, spre mângâierea şi bucuria credincioşilor. Există un astfel de papuc la Biserica „Sfântul Spiridon Vechi” din Bucureşti, altul la Mănăstirea Râşca din Suceava şi altul la Mănăstirea Nechit, judeţul Neamţ. Pentru a avea o astfel de relicvă preţioasă, stareţii sau parohii lăcaşelor de cult care doresc fac o cerere la biserica din Insula Corfu, unde se păstrează moaştele. Acolo se face o tragere la sorţi şi se atribuie încălţămintea acelei biserici sau mănăstiri care a ieşit câştigătoare.

Slujbe şi procesiuni
Şi la Ierusalim există o biserică cu hramul Sfântului Ierarh Spiridon. Se spune că într-o zi, când preotul a intrat în lăcaş, l-a văzut pe Sfântul Spiridon uitându-se pe fereastră, loc în care a rămas întipărit pe geam chipul său. Acest lucru se poate observa şi în zilele noastre.
Slujbe, ceremonii şi pocesiuni cu moaştele sale se fac în Corfu de ziua sa, la 12 decembrie, în sâmbata lui Lazăr - pentru a cinsti amintirea faptului că i-a scăpat de foamete pe locuitorii din Corfu, aducându-le vapoare cu grâu - în duminica Floriilor, pentru vindecarea celor bolnavi, în ziua de 11 august, pentru că în această zi i-a alungat pe turcii care voiau să cucerească oraşul, în prima duminică din luna noiembrie, pentru vindecarea celor suferinzi de boli grele şi, de asemenea, în sâmbăta Paştilor.

Din viaţa sa

Sfântul Ierarh Spirodon s-a născut în jurul anului 270, în Cipru, iar numele său înseamnă „coşuleţ”. La început a fost păstor de oi, s-a căsătorit, dar soţia i-a murit repede, după care s-a călugărit. A fost ales fără voia sa episcop al Trimitundei (cetate vestită din Cipru). Pentru credinţa şi smerenia sa a primit darul facerii de minuni, fiind un grabnic vindecător al bolilor, de aceea multe spitale îi poartă numele. Este milostiv şi îi ascultă pe săraci în rugăciunile lor, deoarece el însuşi s-a purtat în mare sărăcie când era episcop. Moaştele sale au fost mutate din Cipru în Corfu, în urma invaziei sarazinilor. Când insula a fost sub ocupaţie veneţiană, catolicii i-au schimbat veşmântul sărăcăcios cu unul din fire aurite, dar Sfântului nu i-a plăcut şi şi-a arătat dorinţa de a fi din nou îmbrăcat simplu, aşa cum a rămas până azi.