de Elena Şerban
Vaticanul a recunoscut săptămâna trecută un miracol atribuit Papei Ioan Paul al II-lea. Acest lucru sare în ajutorul numeroşilor credincioşi, care au cerut beatificarea fostului Suveran Pontif.
Evenimentul ar putea avea loc în primăvară
Cea care a beneficiat de capacităţile deosebite ale fostului Papă a fost o călugăriţă franceză, Marie Simon Pierre. Femeia suferea de maladia Parkinson şi, conform comisiei medicale a Vaticanului, condusă de medicul personal al Papei Benedict al XVI-lea, Patrizio Polisca, a fost vindecată. Nu de medicamente sau altfel de terapii. Ci doar prin puterea Papei Ioan Paul al II-lea.
Acesta este miracolul de care ar fi nevoie pentru ca fostul Pontif să fie beatificat. Se pare că validarea miracolului ar fi avut loc la sfârşitul anului 2010, însă a fost anunţată abia la începutul acestui an. Conform unor surse apropiate Vaticanului, beatificarea fostului Pontif ar putea avea loc în primăvară.
Dosarul medical a fost studiat şi de teologi, însă în scurt timp urmează să fie examinat şi de comisia cardinalilor şi episcopilor membri ai Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor. Conform calendarelor şi regulilor Bisericii Catolice, reuniunea Congregaţiei este prevăzută să se desfăşoare zilele acestea. Cu toate acestea, decizia finală va fi luată de Papa Benedict al XVI-lea, cel care va semna şi decretul prin care se validează acel miracol şi care va decide data beatificării fostului Pontif de origine poloneză.
Santo subito, prin derogare papală
Procedura de canonizare a lui Ioan Paul al II-lea, cap al Bisericii Catolice timp de 27 de ani, a fost lansată la scurt timp după decesul acestuia. De altfel, în timpul funeraliilor Papei Ioan Paul al II-lea, s-au auzit din sute de voci un strigăt: „Santo subito!” („Sfânt imediat!”).
În mod normal, abia după cinci ani de la decesul cuiva se poate cere beatificarea. Însă, în cazul Papei Ioan Paul al II-lea şi graţie unei derogări papale, procedurile de beatificare au fost demarate după doar două luni de la moartea fostului Suveran Pontif.
La 19 decembrie 2009, Benedict al XVI-lea a semnat un decret prin care predecesorul său a fost declarat „Venerabil”.
O fază în procesul de canonizare
Procesul de beatificare este o fază în procesul de canonizare (de recunoaştere a sfinţeniei) în Biserica Catolică. Acesta se desfăşoară după prima fază a Decretului asupra virtuţilor, când, prin intercesiunea Venerabilului, s-a înfăptuit o minune; cineva cere un ajutor într-o necesitate şi Venerabilul „răspunde” venind în ajutor cu o intervenţie neexplicabilă omeneşte şi extraordinară. Acesta este semnul neîndoielnic că se află în Paradis şi că poate şi vrea să-i ajute pe cei de pe Pământ. Aici se analizează cu o mare prudenţă, făcându-se o anchetă diecezană amănunţită, al cărei rezultat se trimite Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor. Cea mai comună minune este vindecarea de o boală gravă, care trebuie să fie instantanee, fără posibile explicaţii medicale, definitivă şi totală. Această anchetă asupra minunii trebuie făcută de o comisie de cinci medici. În cazul în care aceşti specialişti susţin că nu există nicio explicaţie raţională şi ştiinţifică asupra evenimentului, aceasta poate fi considerată ca o posibilă minune. După decizia medicilor, vine rândul teologilor. Astfel, o comisie de şapte teologi examinează la rândul lor presupusa minune, urmând a avea verdictul definitiv în faţa comisiei episcopilor şi cardinalilor a Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor.
Dacă minunea este recunoscută, Venerabilul este declarat „Fericit” de Papă, într-o liturghie publică solemnă de beatificare. Atunci se stabileşte o dată în calendarul liturgic diecezan sau al congregaţiei religioase de care aparţinea, în care se va face memoria sa. Adică se alege ziua sa.
Dacă după beatificare, fostului suveran pontif îi mai este atribuit un miracol, Papa Ioan Paul al II-lea ar putea fi sanctificat.
Papa Ioan Paul al II-lea a fost primul Papă de altă origine decât cea italiană începând din anul 1522. Pontificatul său (aproape 27 de ani) este considerat al III-lea din lume ca întindere. Primele două se pare că sunt deţinute de Sfântul Petru (care se estimează că ar fi fost Papă o perioadă cuprinsă între 34 şi 37 de ani) şi Papa Piux al IX-lea (31 de ani). Printre datele care i-au marcat existenţa se află:
- la 1 noiembrie 1946 a fost hirotonit preot catolic;
- la 28 septembrie 1958 a fost hirotonit episcop;
- la 13 ianuarie 1964 a fost numit arhiepiscop de Cracovia;
- la 13 mai 1981 a fost rănit prin împuşcare de turcul Ali Agca.
Papa Ioan Paul II se biciuia cu regularitate, în semn de căinţă pentru păcatele sale, a dezvăluit în urmă cu doi ani călugăriţa poloneză Tobiana Sobodka, citată de Daily Mail. Călugăriţa face parte din Ordinul „Inima sacră a lui Iisus”, care a lucrat pentru Papa Ioan Paul al II-lea în apartamentele private de la Vatican şi la Castel Gandolfo, reşedinţa papală de vară de lângă Roma. Sora Sobodka a spus: „De mai multe ori el (Papa Ioan Paul al II-lea) s-a supus penitenţei trupeşti. Auzeam, eram în camera alăturată, la Castel Gandolfo. Puteam să auzim sunetul loviturilor când se flagela singur. A făcut-o când încă era capabil să se mişte”. Flagelarea este confirmată şi de un episcop care a depus mărturie, Emery Kabongo, care a fost secretar al Papei timp de mai mulţi ani: „Se autopedepsea mai ales înainte de a unge episcopi şi preoţi. Voia să se pregătească”, a declarat el. Autoflagelarea este uneori practicată de catolici devotaţi credinţei, pentru a le reaminti de patimile îndurate de Hristos în mâinile romanilor, înainte de crucificare.
În septembrie 2010, Papa Benedict al XVI-lea a oficiat o ceremonie în Birmingham pentru beatificarea unui cardinal englez. Aceea a fost prima astfel de acţiune efectuată de Suveranul Pontif de la alegerea din 2005. Slujba, la care au participat circa 55.000 de oameni, a avut loc în Parcul Cofton. Suveranul Pontif a celebrat beatificarea cardinalului John Henry Newman din secolul al XIX-lea.