de Elena Şerban

Deşi este utilizat mai ales în sărbătorile creştine, oul de Paşte este în fapt un simbol păgân al renaşterii Pământului, al primăverii. Apoi a fost adoptat de primii creştini ca un simbol al Învierii lui Hristos. Şi pentru că este zi de sărbătoare, oamenii se distrează după diferite obiceiuri.

Câte bordeie, atâtea obiceie
La cehi şi la slovaci, tradiţia cere ca tinerii să „biciuiască” uşor fetele cu ramuri tinere de salcie şi să le stropească şi cu apă. În schimbul acestui „tratament”, tinerii primesc de la fete ouă.
În Anglia şi în Germania, copiii rostogolesc ouăle pe pantele dealurilor. Tradiţia continuă şi acum chiar şi în Statele Unite şi la Casa Albă, după ce a fost dusă pe acele meleaguri de imigranţi.
O altă tradiţie practicată de englezi şi germani este dansul ouălor. Pentru aceasta se plasează ouă pe jos (pe podea sau pe iarbă), iar participanţii trebuie să danseze printre ele fără a sparge vreunul. În Marea Britanie, obiceiul se numeşte ţopăitul peste ou.

Legende din moşi-strămoşi
Obiceiul din bătrâni al încondeierii ouălor, care se practică în mai multe state est-europene şi în Moldova, se execută după anumite practici. Mai mult chiar, în funcţie de simbolurile de pe aceste ouă încondeiate, ele pot proteja gospodăria persoanei care le încondeiază de fulgere, catastrofe şi spirite malefice. Ouăle încondeiate cu spirale erau cele mai puternice, deoarece protejau de demoni. Se credeau că aceştia rămâneau prinşi între spiralele de pe ou.
Nici cojile de ouă încondeiate nu erau lipste de semnificaţii. Acestea nu trebuiau aruncate oricum, pentru că altfel se credea că vrăjitoarele ar putea strânge rouă cu aceste coji pentru a lăsa vacile fără lapte. O altă variantă era aceea ca această coajă să fie folosită pentru a-i îmbolnăvi pe oameni. Modul corect de a se dispensa de aceste coji era fărâmiţarea şi folosirea lor în hrana păsărilor.
Cârpa folosită pentru a şterge ouăle vopsite se credea că are efecte benefice în lupta contra bolilor de piele.
Şi în ceea ce priveşte persoanele cărora li se ofereau ouăle încondeiate, erau anumite obiceiuri - bătrânii primeau ouă colorate cu nuanţe închise, iar tinerii cu alb.
Un alt fapt interesant era următorul: fetele aveau grijă să nu dăruiască niciodată ouă necolorate la capete. Dacă se oferea un astfel de obiect neîmpodobit la extremităţi unui bărbat, se presupunea că acesta va cheli.

Preparate de nevoie
Pentru că, în tradiţia creştină, înainte de Paşte este post, oamenii au fost nevoiţi să găsească variante prin care să conserve produsele găinilor. Şi pentru că nu aveau cum să oprească ouatul, au găsit o metodă să nu irosească ouăle: le fierbeau. De aceea, în perioada imediat de după Paşte, în multe bucătării, inclusiv cea din Spania sau din Ungaria, se mâncau preparate al căror ingredient principal erau ouăle fierte. În Ungaria, un fel de salată orientală, iar în Spania, hornazo, ce conţine şi organe de porc, făină şi cârnaţi.

Ouă cu sunete pentru nevăzători
Pentru copiii nevăzători, Asociaţia Geniştilor Americani a creat un fel de ouă cu sunet. În acest fel, chiar şi micuţii cu deficienţe de vedere pot participa la căutatul ouălor de Paşte. Ouăle confecţionate de genişti emit sunete de înaltă frecvenţă sau redau anumite melodii. Astfel, micuţii nevăzători nu sunt excluşi de la tradiţie.

Recorduri
- Unul dintre cele mai mari ouă încondeiate din lume (artificial) a fost expus în 1974, într-o localitate canadiană, cu ocazia celebrării a 100 de ani de la înfiinţarea Poliţiei Călare;
- Un ou uriaş din plastic, folosit ca ornament de Paşte de proprietarii unui magazin din Lisabona, a fost declarat oficial „cel mai mare ou de Paşte din lume” şi a intrat în Cartea Recordurilor. Avea 14,9 m înălţime şi a fost construit în 2008;
- În 2009, la Suceava, a fost construit un ou de Paşte care avea 1,8 tone, 7,25 m înălţime şi 4,6 m diametru.