de Laura Zmaranda
- La 28 noiembrie se împlinesc 22 de ani de la moartea duhovnicului
Dumnezeu a trimis printre noi păstori, care oblojesc prin cuvânt rănile sufletului şi mijlocesc, prin rugăciunile lor, calea către o viaţă fără de moarte. Unul dintre cei mai iubiţi părinţi spirituali ai vremurilor noastre a fost părintele Arsenie Boca. La 28 noiembrie se împlinesc 22 de ani de la moartea sa, iar pentru credincioşii care l-au cunoscut sau poate doar au auzit de el este un moment de evocare. Vă propunem să păşim pe urmele lui şi să descoperim biserica în care duhovnicul a lăsat o mărturisire tulburătoare despre credinţa şi reîntoarcerea la Dumnezeu.
Biserica Drăgănescu, un lăcaş renăscut
Asemeni altor sate, proscrise de vremuri sau răstignite pe crucea modernismului, Drăgănescu, un sătuc mic din judeţul Giurgiu, aflat la aproximativ 25 de kilometri de Capitală, se supune şi el voinţei timpului. Dar, în mijlocul tuturor transformărilor ce s-au întâmplat în inima acestui sat de câmpie, un lucru a rămas neschimbat: o bisericuţă mică, dar foarte cochetă, ce devine neîncăpătoare la fiecare slujbă.
La vremea când am ajuns aici, razele ca de jar ale soarelui se cerneau delicat peste cupola bisericii cu hramul Sfântului Nicolae şi îi confereau o imagine aproape mistică. În buza malului pe care e aşezată, lacul fremăta ca şi cum i-ar fi repetat necontenit povestea.
Biserica, la care astăzi se închină credincioşi veniţi de pretutindeni, a fost ctitorită în anul 1870, ca urmare a faptului că lăcaşul din lemn de dinaintea ei se prăpădise în valurile revărsate ale Argeşului. Departe de a fi la fel de grandioasă ca alte lăcaşuri de cult, a rămas peste timpuri bastionul credinţei. Abia în anul 1950, preotul Savian Bunescu, care slujea aici din anul 1937, a hotărât să înceapă lucrările de construcţie pentru a mări biserica.
Prigonit şi încarcerat din cauza puterilor sale
Aşa a început să se prefigureze destinul aparte al bisericii din Drăgănescu, acest lăcaş sfânt ce poartă în existenţa lui amprenta unuia dintre cei mai de seamă păstori ai sufletelor. În anul 1967, în acest sat mic de câmpie, avea să poposească părintele Arsenie Boca. Delegat de Patriarhie să picteze biserica din Drăgănescu, părintele spiritual al neamului nostru avea să-şi depăşească îndatoririle şi să devină un îndrumător pentru toţi cei care îl căutau pentru a-i cere sfatul.
Tocmai datorită acestei puteri duhovniceşti fusese prigonit şi încarcerat. I-a fost interzis să mai predice, dar Dumnezeu a găsit o altă cale prin care părintele să-I spună cuvântul: pictura. Aceasta a devenit o altfel de predică, ce, spre deosebire de vorba care se risipeşte în vânt, a rămas neştearsă. Şi-a petrecut aproape două decenii din viaţă în Drăgănescu, alături de familia părintelui Savian şi, prin simpla prezenţă, a reuşit să transforme acest sat într-un loc de pelerinaj, chiar şi la 22 de ani de la moartea sa.
„Capela Sixtină a Orientului”
Vreme de 15 ani şi-a transpus toate gândurile şi toată credinţa împletită cu profeţie în pictura bisericii din Drăgănescu. Cuvintele sale înţelepte au fost înlocuite de imaginile conturate cu migală de penelul înmuiat în culoare, iar la finalul muncii sale, biserica din Drăgănescu s-a transformat într-o adevărată bijuterie artistică, supranumită „Capela Sixtină a Orientului”.
Odată ajuns aici te cuprinde un amestec ciudat de serenitate şi regret că nu ai păşit mai devreme în această oază de spiritualitate. Deşi mică în comparaţie cu alte biserici, aceasta pare să fie o poartă deschisă spre o altă dimensiune, spre acel colţ de Rai nevăzut spre care tânjim. Pereţii pictaţi în culori deschise sunt, parcă, pagini ilustrate din Biblie. Acest „testament” lăsat de Arsenie Boca are puterea de a îndemna la reflecţie pe oricine trece pragul lăcaşului.
Farmecul Bisericii Drăgănescu stă în faptul că părintele Arsenie şi-a depăşit condiţia de pictor bisericesc şi a devenit un profet al viitorului omenirii. Deşi este o pictură oarecum neconvenţională, aceasta nu se abate de la canoanele iconografiei bisericeşti. Pe lângă scenele ce redau întâmplări biblice, se regăsesc şi picturi unice în ţara noastră, ce ilustrează decandenţa umană în toate formele ei. „Avem alte preocupări” este răspunsul pe care omul îl dă îngerului trimis de Domnul pentru a-l invita la Cina de Sus. În această scenă, părintele Arsenie Boca face referire la progresul tehnologic pe care l-a cunoscut omenirea ca la un păcat ce îi va aduce pieirea. Înconjurat de tot luxul pământesc, omul refuză reîntoarcerea către credinţă şi către Dumnezeu. Aceeaşi temă reprezintă şi pictura din partea stângă a naosului, în care părintele Arsenie a înfăţişat lumea cu păcatele şi ispitele ei.
O altă pictură inedită îmbină elemente din învierea Domnului şi din Apocalipsă. Pictura de la Drăgănescu prezintă şi momente din viaţa şi patimile Cuviosului Ştefan cel Nou, de pe vremea împăratului iconoclast Constantin Copronimul.
- Interiorul Bisericii Drăgănescu adăposteşte mesaje codificate ale lui Arsenie Boca despre trecutul şi viitorul omenirii.