de Adela Stăncescu

- „Hodighitria”, una dintre cele mai renumite icoane făcătoare de minuni ale Maicii Domnului, se prăznuieşte la 21 ianuarie

O copie veche de sute de ani a icoanei „Hodighitria” se află la Biserica „Mihai Vodă” din Bucureşti. Realizată de Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca, încă din vremea în care trăia Fecioara Maria, pictura originală a fost mutată dintr-un oraş în altul, iar acum nu se mai ştie unde se află. Peste timp s-au făcut mai multe copii, iar una dintre ele a fost dăruită domnitorului român Mihai Viteazul de un călugăr de la Muntele Athos.

Fecioara Maria ne îndrumă spre Iisus
Numele icoanei „Hodighitria” vine de la cuvântul grecesc „hodigos”, care înseamnă „călăuză”, „arătătoare a căii” sau „îndrumătoare”. Fecioara Maria este înfăţişată cu Pruncul pe care îl ţine în mâna stângă, iar cu mâna dreaptă arată spre El, ca spre Acela de care să ascultăm şi pe care să-l iubim. Iisus Hristos are în mâna stângă un sul de hârtie care simbolizează Evanghelia - vestea cea bună adusă lumii prin venirea sa. Se spune că Fecioara Maria a acceptat ca Sf. Evanghelist Luca să realizeze prima icoană de acest tip, pe care a binecuvântat-o atunci când a văzut-o. Mai târziu, acesta a trimis pictura împreună cu Evanghelia sa unui anume Teofil, în Antiohia, iar după moartea acestuia a fost adusă la Ierusalim şi apoi la Mănăstirea Hodegon, din Constantinopol. Potrivit tradiţiei, în secolul al IV-lea, icoana a ajuns la Roma, iar în secolul al VI-lea, Sfântul Grigore cel Mare a aşezat-o în Biserica „Sfântul Petru”.

Un dar athonit pentru români
Icoana are mai multe copii, dintre care una se află la Biserica „Mihai Vodă” din Capitală. A fost dăruită lui Mihai Viteazul de un călugăr de la Muntele Athos, dar a ajuns în Bucureşti în 1666, la mult timp după moartea domnitorului român. Inscripţia cu numele „Hodighitria” a fost descoperită abia în 1994, anul în care biserica a intrat într-un proces de restaurare, după ce fusese închisă în perioada comunistă. Părintele paroh Adrian Beldianu spune în „Cuvânt înainte” la „Paraclisul Icoanei Preasfintei Născătoare de Dumnezeu” că, atunci când a găsit icoana, era crăpată pe mijloc şi deteriorată, era fierbinte şi nu putea fi scoasă din lada în care se afla, ceea ce l-a făcut să înţeleagă că Maica Domnului îl îndruma să restaureze pictura. Părintele a reuşit să procure Slujba şi istoricul unei alte icoane de tip „Hodighitria” care se găseşte în Mănăstirea Xenofont din Sfântul Munte, şi aşa a aflat că minunile săvârşite de cele două icoane surori erau identice.

Tămăduiri prin rugăciune
Numeroşi sunt credincioşii care s-au rugat la această icoană din Biserica „Mihai Vodă” şi au primit ajutorul aşteptat. Este tămăduitoare şi ajutătoare a celor care au mari necazuri. Unii s-au vindecat de cancer şi de alte boli incurabile, femeile care doreau să aibă copii au născut prunci sănătoşi, iar alţii au reuşit să se căsătorească. Sunt şi minuni vizibile pentru toată lumea, mai ales în zilele de prăznuire, când Maica Domnului din icoană îşi schimbă faţa, se îmbujorează, îşi mişcă buzele şi pare că priveşte pe fiecare credincios în parte, susţine părintele Adrian. De asemenea, s-a constatat că în momentele de cumpănă din timpul lucrărilor de restaurare a bisericii, Fecioara Maria fie se întrista, fie se lumina.

Alte odoare sfinte
Cei care vin să se roage la icoana făcătoare de minuni „Hodighitria” se pot închina şi la cel mai de preţ odor al Bisericii „Mihai Vodă” - o părticică din Brâul Maicii Domnului. Şi tot aici se află şi moaştele mai multor sfinţi, printre care Apostolul Andrei, Sf. Ştefan, Sf. Ioan Iacob Hozevitul, Sf. Xenia de la Sankt-Petersburg, Sf. Teodor Stratilat, Sf. Teofil cel Nebun după Hristos, Sf. Serafim din Sarov şi Sf. Cuvios Iona al Kievului.

Biserica, o ctitorie a lui Mihai Viteazul

Construită în 1594 ca mănăstire de călugări, biserica poartă numele ctitorului său, domnitorul Mihai Viteazul, şi a fost clădită pe Dealul Spirii, în semn de recunoştinţă faţă de ajutorul pe care acesta l-a primit de la Dumnezeu. În acea vreme, Mihai Viteazul era ban al Olteniei şi a fost condamnat la moarte. Pe drumul spre locul execuţiei, din centrul Capitalei, el a cerut voie să intre într-o biserică pentru a se ruga. În faţa altarului i-a promis Sfântului Nicolae că, dacă va scăpa cu viaţă, va construi o biserică în apropiere, care o să-i poarte hramul. Rugăciunea sa a fost ascultată, iar Mihai Viteazul a zidit mănăstirea pe care a înzestrat-o cu tot ce era necesar. Apoi a închinat-o Mănăstirii Simonopetra din Muntele Athos, distrusă într-un incendiu, pe care a reconstruit-o din temelie. Astfel, Mihai Viteazul este recunoscut ca al doilea ctitor al acestui lăcaş de cult, iar părinţii athoniţi îl pomenesc şi acum la Sfânta Liturghie. Tot aici, în sala de primire a oaspeţilor se află un tablou al domnitorului român. Mănăstirea pe care a ridicat-o în Bucureşti a fost, de-a lungul timpului, reşedinţă domnească, spital militar, şcoală de medicină şi sediu al arhivei statului. În perioada comunistă urma să fie demolată, dar se pare că Ceauşescu a avut un vis cumplit, chiar cu o zi înainte, şi s-a răzgândit. A decis în schimb strămutarea ei pe Strada Sapienţei, unde se află şi acum. Apoi a fost închisă şi nu s-a mai slujit în ea până în anul 1994, când a fost redeschisă pentru credincioşi şi a devenit biserică. Acum este unul dintre cele mai importante monumente istorice ale Capitalei, fiind declarată monument UNESCO.

- Icoana este şi protectoare a călugărilor, precum şi a celor singuri şi necăsătoriţi.